Fabricarea tizicului otrăveşte satele de pe malul Başeului

La numai câteva zile după ce, aflându-ne în trecere prin localităţile din nord-estul judeţului, am putut constata situaţia gravă cu care se confruntă locuitorii din mediul rural în problema apei potabile, ne-am deplasat la Agenţia de Protecţie a Mediului pentru a vedea ce măsuri s-au luat sau urmează a se lua pentru remedierea situaţiei. De la inginerul Eugen Mateciuc, şeful Serviciului Implementări Politici de Mediu, am aflat că situaţia este mult mai gravă decât ne-o imaginam noi, sute de surse de apă potabilă din judeţul Botoşani fiind contaminate sau având o concentraţie de nitraţi şi nitriţi de multe ori peste limita maximă admisă. În afara cazului particular din zona Dobârceni, unde pânza de apă freatică a fost afectată, în timp, de scurgerile provenite de la substanţele chimice depozitate necorespunzător în fostele grajduri ale CAP-ului, mai există cel puţin două surse importante de poluare a fântânilor. Prima dintre ele, deloc neglijabilă, este depozitarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd în gospodăriile populaţiei sau pe rampele neamenajate, mai ales în locurile în care pânza freatică este la suprafaţă. Pentru remedierea situaţiei, încă din primele zile ale acestui an au fost organizate întâlniri cu toţi primarii şi viceprimarii din comunele afectate. Tuturor le-au fost explicate cauzele poluărilor cu nitraţi şi nitriţi, iar celor care nu au putut fi prezenţi, li s-au trimis CD-uri tematice, cuprinzând explicaţiile şi indicaţiile de rigoare. Totodată, s-a solicitat administraţiilor locale să elaboreze planuri de măsuri, aprobate de Consiliile Locale, în care să fie specificate măsurile ferme care vor fi luate, de fiecare comună în parte, pentru evitarea otrăvirii fântânilor. Deranjant este faptul că nu toţi primarii sau viceprimarii invitaţi au venit la această întâlnire ba, mai mult, au lipsit tocmai cei care trebuiau să fie cei mai interesaţi, ca de pildă Niculina Chiteală, primăriţa din Dobârceni. “O altă sursă importantă de poluare a pânzei freatice o reprezintă, mai ales în comunele de pe valea Başeului, fabricarea aşa numitului “tizic”, acel combustibil făcut din paie şi din bălegar pe malurile apelor curgătoare. Faptul că oamenii folosesc la fabricarea lui apa, cumulat cu necesitatea de a se spăla după ce termină lucrul, constituie o sursă serioasă de poluare a pânzei freatice în localităţi precum Ştiubieni, Vlăsineşti, Mihălăşeni, Drăguşeni şi Mileanca”, ne-a mai spus şeful Serviciului Implementări Politici de Mediu. În ceea ce priveşte problema nucilor uscaţi sau care, prin dimensiunile lor, afectează serios transportul pe câteva din drumurile judeţului, inginerul Eugen Mateciuc ne-a informat că aceştia pot fi tăiaţi sau toaletaţi doar după obţinerea unui aviz eliberat de Agenţia de Mediu. (Gabi GOMBOŞ)