Liberalul a precizat că singura modificare efectuată de PSD a fost dublarea sumei trimise de românii din străinătate în țară de la peste 1.000 de euro, la mai bine de 2.000 de euro, citează Mediafax.
"PSD acoperă gaura la buget cu banii românilor din Diaspora! Dragnea și PSD au pus ochii și pe banii românilor din Diaspora. Sumele peste 1.000 de euro urmau să fie confiscate dacă nu erau justificate cu documente. Chiar și cel care deține doar cu numele poziția de ministru al finatelor publice ne asigură că nu se grăbesc cu o astfel de lege. Au mințit! A câtă oară? Joi, la câteva săptămâni după aceste asigurări, în ședința de Guvern a fost aprobată hotărârea de guvern care confiscă banii românilor trimiși în țara dacă nu sunt jutificati cu documente. Au făcut o singură "concesie". Pragul este acum de 2000 de euro", a scris sâmbătă pe Facebook senatorul PNL Florin Cîțu.
Acesta a adăugat că liderul PSD, Liviu Dragnea, și "gașca lui" ar trebuie să răspundă personal, nu numai politic, pentru luarea unor asemenea măsuri.
"Implicit, toți românii care trimit bani acasă sunt considerați infractori... dacă nu dovedesc cu acte că nu sunt. Ironic nu? PSD-istii strigă în gura mare zilnic despre prezumția de nevinovăție, regulă care să se aplice se pare doar PSD-istilor. Când este vorba de restul românilor, toți suntem infractori și teroriști până ne demonstrăm nevinovăția.
Asta este ordinul dat de Liviu Dragnea instituțiilor de forță pe care le controlează, în special ANAF. Sunt disperați. Nu au bani de pensii și salarii și atunci iau bani de pe unde pot. Doar să nu fie de la investitori pentru că aceștia au înțeles cu ce hoți lucrează și au dublat și chiar triplat dobânzile. Acum vor banii trimiși de români în țară, iar din iulie vor lua banii de la Pilonul 2 de pensii. Acești politicieni, Dragnea și gașca lui, trebuie să răspundă personal, nu doar politic", a completat Cîțu.
Guvernul a aprobat, în ședința de joi, proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative pentru transpunerea în legislația internă a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
În varianta din 31 ianuarie a proiectului de lege, publicat pe site-ul Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), la Secţiunea 2 - "Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune", la art. 7 alineatul (5), este prevăzută justificarea sumei de 1.000 de euro.
"Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro", se arată în textul proiectului din 31 ianuarie.
În forma din 29 martie a proiectului adoptat de Guvern, la același punct se specifică: "Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro".
ONPCSB a explicat ulterior, într-un comunicat de presă, că proiectul de lege asigură transpunerea în legislația internă a Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Termenul de transpunere a respectivului act legislativ european a expirat, Comisia Europeană declanșând o procedură de infringement.
"În prezent, România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care nu a transpus, nici măcar parțial, actul legislativ european, expunându-se astfel riscului de sesizare de către Comisia Europeană a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu propunere de aplicare a unor sancțiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare în cuantum minim de 1,8 milioane euro, la care se pot adăuga penalități cominatorii într-un cuantum cuprins între 2.200 și 140.000 euro/zi de întârziere", se arată în documentul de presă remis de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Instituția mai precizează că nu orice tranzacție implică automat verificarea ei sau nașterea unor suspiciuni.
Publicația G4Media semnala în martie că proiectul de lege, în forma propusă de ONCSB, i-ar putea afecta și pe românii din străinătate care trimit bani acasă. Asta întrucât textul prevede că orice bancă sau serviciu de transfer de bani are obligaţia să transmită în maximum 3 zile raportul pentru orice remitere de bani mai mare de 2.000 de euro. Or, cele mai multe tranzacţii între persoane fizice au loc între românii din străinătate şi rudele de acasă, definite drept remitenţe. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este condus de chestorul de Poliţie Daniel Staicu, propus în funcţie de ministrul Carmen Dan, mai menționa G4Media.
Proiectul de lege urmează să fie trimis la Parlament spre dezbatere și adoptare, înainte de a fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis.
Agentia de stiri HotNewes
Cum rămâne cu judecătoarea Claudia Ungureanu care i-a sărit în apărare?
