Să detaliem un pic modul în care se va desfăşura acest important eveniment pentru Biserica Ortodoxă. În anul 2004, Cătălin Flutur, la propunerea protopopului de Botoşani, Lucian Leonte, a fost ales membru în Adunarea Naţională Bisericească. Adunarea cuprinde un număr de 130 de membri: 72 de ierarhi bisericeşti şi 58 de mireni. În numărul celor 72 de ierarhi sunt cuprinşi membrii Sfântului Sinod şi câte un reprezentant bisericesc al fiecărei eparhii. Cei 58 de mireni provin, câte doi, de la fiecare eparhie.
Pentru că pe seama alegerii viitorului patriarh s-au creat fel de fel de scenarii, de la interese bisericeşti la cele politice şi masonice, în afara normelor bisericeşti stabilite, locotenentul Daniel, cel care ţine locul de patriarh până la alegeri, cu acceptul Sfântului Sinod, a completat Adunarea Naţională Bisericească cu un număr de alţi 40 de membri. Aceşti noi membri provin din rândul directorilor de seminarii, profesori de la institutele de teologie şi alte ranguri bisericeşti. Cei 130 de membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti şi cu aceşti noi 40 de membri vor forma Colegiul Electoral, care va decide prin vot numele viitorului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Prin adăugarea numărului de 40 de clerici în Colegiul Electoral, alături celor 72 din Adunarea Naţională Bisericească, Biserica dispune de 112 voturi din cele 170. Această majoritate confortabilă va permite clericilor să decidă cine va fi viitorul patriarh, fără a li se putea reproşa că au fost manipulaţi politic sau masonic prin votul mirenilor.
În ce privesc speculaţiile create pe seama faptului că noul patriarh va fi ales sub control masonic, informaţiile apărute până acum în presa naţională sunt ridicole. Totul porneşte de la declaraţia democratului fost ministru Sorin Frunzăverde. Acesta a recunoscut public apartenenţa sa la Masonerie, iar ca membru în Adunarea Naţională Bisericească a lăsat să se înţeleagă că ar deţine o poziţie cheie şi de ordin politic, reprezentând interesele preşedintelui Băsescu. În primul rând că un mason adevărat n-ar fi făcut o astfel de declaraţie, pentru că masonii nu se laudă în public cu puterea lor, care nu-i decât de ordin moral. Faptul că un mason deţine în viaţa profană o funcţie publică ce-i conferă anumite puteri, în templul din care face parte nu se va discuta niciodată despre poziţia sa socială din viaţa profană. În templu masonii construiesc spiritual şi nu se ocupă de activitatea mizerabilă din viaţa profană.
În nici o lojă masonică lucrările în templu nu încep până ce un frate preot nu spune o rugăciune. Dacă nu există un frate preot, rugăciunea va fi rostită de un alt frate. Dar va fi o rugăciune creştin-ortodoxă. De asemenea, lucrările în templu nu încep până ce Oratorul nu coboară de la Orient şi dă citire la altar a primelor cinci versete din Evanghelia după Ioan. Iar citirea se face dintr-o Biblie ortodoxă sfinţită.
Iată dovezi incontestabile că nu Masoneria caută să controleze Biserica, ci Biserica stăpâneşte Masoneria, spiritual vorbind, prin preoţii masoni şi prin includerea de către masoni în lucrările lor a elementelor de credinţă. Zorii Masoneriei îi descoperim în istoria antică, în mod special în ritualurile regilor şi apoi a faraonilor egipteni. Religia fondată de Moise, creştinismul, a apărut cu cel puţin o mie de ani mai târziu. Aceasta-i realitatea. O realitate care ne arată că nu Masoneria este interesată de puterea Bisericii, ci invers.
Frunzăverde n-a dorit decât să dea impresia că el este buricul Masoneriei şi al preşedintelui Băseascu. În Colegiul Electoral ce va alege noul patriarh votul său este unul din cele 170. Ce poate face cu el? În ce priveşte ieşirea publică ca mason, n-aş vrea să fiu în pielea sa. Cu marele maestru Ovidiu Chirovici nu-i de glumit! (Ioan Rotundu)
Foto: Mitropolitul Daniel, posibil patriarh al BOR, alături de prefectul de Botoşani Cristian Roman
Ioan Rotundu
