Hoţul care s-a rugat toată viaţa să scape de nărav
12 April 2006, 23:00
Gheorghe Popovici este pensionar, locuieşte în Răchiţi, Botoşani şi vrea să fie vedetă. Cel puţin asta am înţeles noi, cu prisosinţă, din discuţia avută cu el. Popovici susţine că are 26 de ani până la sută, şi-a pus viaţa în versuri şi vroia să i le publicăm noi. Întrucât creaţiile sale literare necesită intervenţia unor stilişti dar şi a unor literaţi, ne-am declinat posibilităţile în favoarea posterităţii. Am acceptat doar să-i ascultăm oful. Popovici spune că toată viaţa sa a invocat ajutorul Celui de Sus pentru a găsi un loc de muncă prin care să nu facă rău nimănui. Pe un ton autoironic, vrând să pară satiric, Popovici a precizat că, în tinereţe, s-a cam înfruptat din cele ale altora, pe la locurile de muncă pe care le-a avut. Tatăl său a fost fierar potcovar, meserie pe care a practicat-o şi el o vreme. După ce a urmat unele cursuri, a mai lucrat ca strungar sau ca gestionar, magazioner, sau a avut alte funcţii căldicele. Niciodată, spune el, nu a făcut prea mulţi pureci pe unde a fost. Am fost un ştrengar puternic. După 1948 când s-au înfiinţat primele brigăzi muncitoreşti de tineri, de la Bumbeşti, am fugit de la părinţi ca să lucrez acolo. Ne-au cazat în barăci şi făceam de pază cu ciomagul. Am stat doar 3 luni. Nu era de mine. Pe urmă am lucrat pe la librăria din Truşeşti. Aveam năravul de a pune mâna. În 1958 am fost angajat ca şofer la Penitenciarul Botoşani, dar am fost pus să fac pază. Atunci am făcut trei zile arest pentru că am refuzat să escortez la instanţă un deţinut pe care-l cunoşteam. Am fost UTC-ist, UTM-ist, membru în Comitetul de partid, am făcut multe. Dar tot timpul mă rugam să-mi dea Dumnezeu un loc de muncă unde să nu fac rău nimănui. Aşa am ajuns la pompieri, unde am lucrat 27 de ani. În 1985 am ieşit la pensie, s-a lăudat Gheorghe Popovici. Acesta are trei copii, toţi realizaţi, la casa lor, oameni de bine. O fată îi este pe la Direcţia de Muncă, Tamara Buzilă. Un băiat este inginer prin ţară, iar un ginere îi este director la Şcoala 10 din Botoşani. Popovici a spus că cel mai mulţumit este că a reuşit să se facă pompier unde nu a mai furat nimic şi a avut posibilitatea să ajute pe cei aflaţi la ananghie. (Marian MOROŞAN)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.