După cum se vede, spaţiile verzi din municipiul Botoşani devin din ce în ce mai puţine, lucru care îl îngrijorează pe Mihai Hrab, preşedintele Organizaţiei municipale a PNŢCD Botoşani. Acesta a remarcat că municipiul, care era denumit "oraşul grădinilor" devine pe zi ce trece un "oraş al betoanelor". Deşi în 2007 România va intra în Uniunea Europeană, iar viaţa trebuie să fie la standardele europene la unele capitole suntem cu mult în urmă. "Se pare că s-a aprobat construirea de şarpante din azbest, material care este cancerigen şi în Uniunea Europeană este interzis de foarte mulţi ani. Dar la noi se continuă să se folosească azbestul", a subliniat Hrab, care a adăugat că primăria şi Agenţia de Mediu acceptă în continuare acest material. Acest lucru este considerat de Hrib un gest criminal, având în vedere faptul că este cunoscută nocivitatea asupra sănătăţii a azbestului. "Ceea ce se poate face este stoparea aprobărilor pentru acest material şi iniţierea unui program de finanţare pentru schimbarea şarpantelor din azbest", apreciază Hrab. Un alt lucru care îl deranjează pe Hrab este că în Botoşani sunt doar 230 hectare de spaţii verzi, care nu corespund sun nici o formă spaţiilor verzi din ţară. În opinia sa parcurile sunt rodul unei gândiri peisagistice, dar cele din Botoşani sunt un fel de păduri cu mobilier urban. "Din această suprafaţă de 230 de hectare la ora actuală nici 10% nu reprezintă efectiv spaţiu verde", a afirmat Hrab, care a adăugat că în locul spaţiilor vezi s-au construit destul de multe chioşcuri stradale şi chiar unii şoferi îşi parchează maşinile pe spaţiile verzi. În acest context, Hrab a remarcat că nu se observă o grijă a autorităţilor municipale pentru îngrijirea şi păstrarea calităţii spaţiilor verzi. (Margareta NICHIFOR)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.