Inflaţia în România rămâne încă mare în comparaţie cu ţările din Uniunea Europeană, a apreciat marţi reprezentantul rezident al FMI la Bucureşti, Emanuel van der Mensbrugghe. Oficialul FMI a precizat că a avut discuţii foarte bune cu reprezentanţii Băncii Naţionale privind situaţia macroeconomică şi evoluţiile financiar-monetare din România, dar a avertizat că deficitul de cont curent rămâne ridicat din cauza creşterii puternice a creditului de consum şi implicit a importurilor ceea ce a făcut să crească acest deficit. Fondul consideră că sunt necesare eforturi mai mari în direcţia dezinflaţiei, continuarea unei politici restrictive de salarii şi a unei politici fiscale strânse. Cred că politica monetară a Băncii Centrale trebuie să fie mai strictă, a spus Emanuel van der Mensbrugghe referindu-se la evoluţia ratelor dobânzilor de pe piaţa bancară. Reprezentantul FMI a spus că în opinia fondului sunt necesare măsuri de creştere a veniturilor la buget arătând că acestea sunt la nivelul de 30-31 la sută din PIB în România faţă de 35 la sută în alte ţări europene. Suntem de acord cu nevoia de stabilitate privind Codul Fiscal pentru ca entităţile să poată cunoaşte care este nivelul impozitării şi astfel să existe o politică de taxare stabilă, a subliniat Emanuel van der Mensbrugghe. Pentru 2006 BNR şi-a propus o ţintă de inflaţie de 5 la sută plus minus unu, dar în cazul în care nu va avea o politică monetară strictă este posibil ca această ţintă să ajungă la 6,5 la sută, a apreciat oficialul FMI. Oficialul FMI consideră că politica BNR în ceea ce priveşte inflaţia trebuie să se menţină foarte aproape de ţinta de inflaţie de 4,5 plus sau minus 1 dar apreciază că o inflaţie de 4 la sută poate fi realizabilă în 2007. Am preferat ca Guvernul să distribuie mai bine cheltuielile pe parcursul anului pentru a nu mai exista presiuni bugetare la sfârşit de an. Recomandăm o acţiune fiscală mai prudentă, mai bine distribuită pe tot parcursul anului, a spus Emanuel van der Mensbrugghe.