În ziua de 13 septembrie apele Prutului s-au învolburat în zona Oroftiana – Baranca, adică la intrarea râului în zona de graniţă dintre România şi Ucraina. „Prefectul Gheorghe Sorescu s-a deplasat în cursul după amiezii de ieri la Baranca, deoarece Prutul a ieşit din matcă, judeţul Botoşani primind cod portocaliu. Până aseară erau inundate 110 hectare din care 60 teren arabil şi 50 hectare de pădure.” – suna un comunicat al Prefecturii remis presei locale. Numai că, una scria în comunicat şi alta s-a difuzat pe posturile de radio şi televiziune naţionale de către corespondenţii lor locali din Botoşani.
Spre exemplu, în ziua de 13 septembrie, la buletinul de ştiri de după amiază, postul de radio Europa FM anunţa că în zona Baranca au fost inundate sute de ha de teren şi mai multe case. Seara, la Observatorul Antenei 1, corespondentul lor de la Iaşi dramatiza situaţia cu inundaţii catastrofale în zona Oroftiana – Baranca. Iar ca tabloul să îngrozească telespectatorii, peroraţia corespondentei din Iaşi era însoţită cu imagini ce-au surprins inundaţiile din Tecuci. Postul Realitatea TV au reuşit să discute telefonic chiar cu prefectul Sorescu, care se afla la faţa locului. Nu le-a ieşit ştirea la modul senzaţional, pentru că prefectul nu s-a arătat „îngrozit” de „catastrofa” de la Baranca.
Pentru că în astfel de împrejurări se găsesc şi profitori, iar inundaţiile din anii anteriori au scos la iveală că au beneficiat de despăgubiri şi familii a căror case n-au fost călcate de ape, sau s-au despăgubit terenuri ce-au rămas uscate, sâmbătă ne-am dus la Baranca. Cel mai bine este să vezi astfel de furii ale naturii cu ochii tăi şi nu prin ai altora.
Prima care ne-a ieşit în cale, odată ajunşi în inima satului, a fost Elena Ciubotaru (foto 1). O localnică necăjită la trup şi la îmbrăcăminte. Când a fost întrebată de inundaţii, a rămas surprinsă. „Care inundaţii, domnule. N-au mai fost din 1969. A ajuns ajuns apa un pic până la stâni, dar s-a retras repede.” Amabilă, ne-a arătat toată lunca Prutului şi până unde au ajuns apele. Nici vorbă de inundaţii de culturi. Doar câteva hectare de imaş. Gheorghe Stoian (foto 2), un ţigănel romanizat, a confirmat spusele femeii. Abia profesoara Silvia Haiu ne-a confirmat că prin zonă a fost şi prefectul Sorescu. Oamenii din sat habar n-au avut cine a călcat pe uliţele satului.
Dezamăgiţi că n-am găsit să fotografiem măcar urmele nămolului, ce de obicei apele-l lasă la retragere, ne-am întors în Hudeşti, pentru a sta de vorbă cu primarul Viorel Atomei. Deşi sâmbătă, primarul era în sediul primăriei şi studia pe Internet posibilitatea accesării unui program SAPARD.
De la el am aflat că apele Prutului n-au acoperit decât vreo 50 ha păşune şi pâlcuri de copaci, situate pe malul apei. Chiar dacă n-au fost înregistrate pagube deosebite, primarul a depus documentaţie pentru a fi despăgubit cu distrugerea a 15 ha păşune (despăgubire4a se acordă în sumă de 12 milioane lei/ha) şi un podeţ evaluat la vreo 50 milioane lei.„Ni s-a spus să depunem această documentaţie pentru a primi despăgubiri. Dacă nu ni se vor da, nu-i nici o problemă” – este de părere primarul Atomei.
Deci, potrivit obiceiului de a ciupi câte ceva din bugetul public, şi la Hudeşti s-a respectat regula consacrată prin întreg judeţul, aceea de a specula orice fenomen natural şi de a stoarce bani pe seama lui. Cu puţini ani în urmă, la nişte amărâte de inundaţii ale Sitnei la vărsarea în Jijia, în zona Hlipiceni, cineva ne ademenea cu o damigeană de vin, numai să scriem la ziar că apele au ajuns şi la casa sa. Era pentru el dovada de a cere despăgubiri. Noi n-am acceptat compromisul, dar l-au făcut alţi confraţi de condei. Iată de ce ne-am dus la Baranca, să vedem cu ochii noştri gravitatea inundaţiilor care de fapt nici n-au fost. (Ioan Rotundu)