(sec. VIII)
Dacă toţi cei vii,
Cu timpul
Or să moară.
Atât cât sunt în viaţă
Mai bine să fiu vesel.
Manzei
(începutul sec. VIII)
Cu ce să comparăm
A noastră viaţă-n lume?
Cu barca ce plecat-a
În zori de zi şi-n urmă
Nu lasă nici o dâră.
Ise Monogatari
(sfârşitul sec. IX)
Apa ce se scurge,
Timpul care trece
Florile ce mor,
Care mă ascultă
De le spun s-aştepte?
Sugawara Michizane
(sec. IX X)
Inima, doar dacă
Sinceră va fi,
Zeii-ar apăra-o
Fără ca să-i roage.
Sei Shonagon
(sec. X XI)
Este important pentru un om iubitor să ştie cum să-şi părăsească iubita în zori. Nu trebuie să se grăbească să se scoale, ci să aştepte să fie îmbiat: Se face ziuă, haide, este necuviincios... E plăcut să-l vadă plecând cu părere de rău. Atunci, când el se strecoară afară, îl urmăreşte cu privirea şi îşi aminteşte de farmecul acestor ultime clipe. Desigur, succesul unui om iubitor depinde mult de felul în care îşi ia rămas bun.
(Note de căpătăi, 1002)
Shunn-E
(1113 1179)
Nu va dura mult timp
A noastră despărţire,
Îmi zic, acum, şi totuşi
Cine-ar şti de nu e ora
Plecării-adevărate!