Astfel, potrivit legislaţiei în vigoare, căldura disipată în spaţiile comune ale imobilului (subsoluri, casa scării, uscătoare) de către instalaţiile de distribuţie aflate în acele spaţii (coloane de distribuţie a încălzirii, corpuri de încălzire calorifere) se plăteşte de către toţi proprietarii de apartamente aflaţi în acel imobil (scara de bloc, bloc), indiferent de sursa de încălzire pe care o au în locuinţa proprie.
Trebuie înţeles faptul că toate instalaţiile de distribuţie a utilităţilor (apa rece, canal, apă caldă, încălzire) existente în subsolul unui imobil aparţin tuturor proprietarilor de apartamente şi trebuie întreţinute de către aceştia, furnizorii de servicii având obligaţia de a întreţine şi repară instalaţiile până la limita de proprietate cu imobilul, acolo unde sunt montate contoarele de decontare a serviciului prestat.
Căldura livrată apartamentelor racordate la sistemul centralizat, cedată de către corpurile de încălzire, respectiv de către coloanele de distribuţie existente în apartament, o plăteşte fiecare beneficiar în parte. Practic, cantitatea de căldura livrată (într-un imobil) înregistrată pe contorul situat la limita de proprietate se separă conform legislaţiei în vigoare în două componente, şi anume consumuri aferente spaţiilor comune plătite de către toţi proprietarii de apartamente din imobil şi consumuri individuale de căldură plătite de către proprietarii apartamentelor racordate la sistemul centralizat.
Termica precizează ca repartizarea costurilor cu încălzirea pentru spaţiile comune tuturor proprietarilor de apartamente dintr-un imobil, indiferent de sursa proprie de încălzire, reprezintă o obligaţie legală şi nu o decizie cu caracter local. (Lavinia Preda)