Biblioteca din Frumuşica surclasează omoloaga sa din Flămânzi

Recent, am avut inspiraţia să-l rog pe bibliotecarul Grigore, din Flămânzi, să mă lase să mă uit puţin prin biblioteca orăşenească, pentru a-mi putea încropi o listă potenţială de cărţi lecturabile. Credeţi că a vrut măcar să-şi deranjeze fizicul de la Terasa Pavilion, locul de muncă în care “prestează” zi de zi, atunci când nu “este de serviciu” la domiciliul propriu? Canci! A început să o dea cotită, de colo-colo, că nu are decât literatură şcolară, că ar fi o pierdere inutilă de timp să caut prin bibliotecă, că fonduri de carte nouă nu s-au mai alocat de mulţi ani şi că inventarul este acelaşi de pe timpul lui Pazvante.
Cu totul şi cu totul co-incidental, în timp ce mă gândeam – pentru a câta oară? – cine-l ţine în spate pe omul acesta care nu îşi găseşte de ani de zile rostul cultural pe pământ, am ajuns la Biblioteca Frumuşica, şi nu întâmplător am scris denumirea instituţiei cu literă mare, după cum veţi vedea.
În timp ce la Flămânzi, în voluminosul spaţiu al bibliotecii orăşeneşti, praful se adună de luni de zile pe lacătul de la intrare, că de volumele depozitate acolo au grijă şoarecii şi păianjenii locali, la aşezământul cultural din Frumuşica, care ocupă o cameră în Căminului cultural deteriorat parţial de lipsa de fonduri şi de intemperii, era agitaţie mare. Bibliotecara Virginia Maxim, ajutată de un cetăţean mai în vârstă şi de vreo trei-patru tinere, eleve probabil, schimbau la faţă interiorul bibliotecii, tocmai văruit, robotind la perdele, la ghivecele cu flori şi la rearanjarea cărţilor în rafturi.
De la bibliotecara din Frumuşica, care lucrează aici din 1990 şi care primeşte cam tot aceiaşi bani ca şi bibliotecarul din Flămânzi care nici nu mai ştie pe unde are locul de muncă, am aflat că fondul de carte cuprinde, până în prezent, peste 18.000 de volume şi că are la ora actuală peste 250 de cititori, înregistraţi pe fişe. Dar ceea ce ne-a bucurat cel mai tare, a fost ceea ce am auzit. “În urmă cu câteva zile, am fost la Botoşani, la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, unde directoarea Dana Pietrariu ne-a confirmat că atât Căminul Cultural cât şi Biblioteca sunt cuprinse în programul guvernamental de reabilitare întocmit de Ministerul Culturii. Până atunci ne ocupăm de achiziţii, având repartizate în acest sens 20 de milioane lei vechi pentru completarea fondului de carte. În afara celor 250 de cititori, ne axăm foarte mult pe elevi, care vin aici însoţiţi de profesori, pentru diverse activităţi”, ne-a spus bibliotecara Maxim.
Acelaşi interes faţă de primul spaţiu cultural al comunei am găsit şi la Primăria Frumuşica, unde “mămica” tuturor localnicilor, Margareta Vamanu, ne-a anunţat că după reabilitatea clădirii, în semn de respect pentru personalitatea marelui rapsod popular care a fost Vasile Ursache, stins din viaţă în urmă cu trei săptămâni, Căminului Cultural local – şi implicit Bibliotecii – îi va fi decernat numele său.
Păcat de biblioteca din Flămânzi, mult mai modernă, dar devenită inutilă datorită menţinerii unui bibliotecar care n-are nimic în comun cu activitatea pe care ar trebui s-o presteze şi n-o face. (B.P.F.)