Intr-o noua carte ce trateaza impactul consumului de carne asupra emisiilor de gaze cu efect de sera, Simon Fairlie, agricultor, scriitor si fost co-editor al publicatiei britanice The Ecologist, spulbera ideea ca omenirea ar trebui sa evite sa manance carne sau sa creasca animale pentru a salva planeta.
El crede ca vegetarianismul nu rezolva problema emisiilor generate de cresterea animalelor si ca oamenii ar trebui sa consume carne in continuare, dar in cantitati moderate si acolo unde se impune.
Indemnul lui Simon Fairlie contrazice parerile unor experti conationali precum Lordul Stern, autorul raportului guvernamental din 2006 privind schimbarile de climat, care a spus raspicat: „Carnea inseamna risipa de apa si genereaza o gramada de gaze cu efect de sera. Ea pune o presiune enorma pe resursele lumii. O dieta vegetariana este mai buna”. Dar si parerile unor vegetarieni celebri precum Sir Paul McCartney sau actrita Natalie Portman.
In noua sa carte, Meat: a Benign Extravagance („Carnea: o extravaganta benigna”, in traducere libera), Simon Fairlie, fost vegetarian, sustine ca exista un surplus si reziduuri in orice sistem agricol, iar animalele care consuma acest surplus au un impact suplimentar redus asupra mediului. Desi sustine o reducere drastica a consumului de carne, Fairlie pune la indoiala validitatea unora dintre cel mai des repetate afirmatii, cum ar fi ca producerea unui kilogram de carne de vita necesita 100.000 de litri de apa, pe care fostul vegetarin o respinge pentru ca ar insemna un consum zilnic de apa de 25.000 de litri per vaca.
„700 de milioane de tone de mancare numai buna pentru oameni sunt turnate in fiecare an pe gaturile animalelor domestice pentru asigurarea unui lux pentru cei bogati, in timp ce in jur de un miliard de oameni din intreaga lume nu au suficienta mancare”, spune el. Respingerea acestui produs „pangarit” este de inteles, „insa rezultatul net – importarea proteinelor si a grasimilor din tarile Lumii a Treia – are repercursiuni perverse”.
„Animalele domestice asigura biodiversitatea pe care copacii, de unii singuri, nu o pot asigura”, a scris Fairlie intr-o revista britanica. „Ele sunt cele mai bune mijloace pentru a pastra deschise pentru energia solara si energia eoliana regiuni intinse. Ele exploateaza biomasa care nu ar fi altfel accesibila si recicleaza reziduurile(…). Si sunt mijloacele principale pe care le avem la dispozitie pentru a ne asigura ca fosfatul care iese din pamanturile arabile si care este vital pentru culturile agricole e adus inapoi in lantul alimentar”.
Simon Fairlie critica si un raport al Organizatiei ONU pentru Hrana si Agricultura in care se afirma ca animalele crescute in ferme genereaza 18% din gazele cauzate de om si considerate responsabile pentru incalzirea globala. El spune ca aceasta cifra atribuie intregul fenomen de despadurire din regiunea amazoniana vacilor, in loc sa-l puna pe umerii taietorilor de lemne sau dezvoltarii, si ca oamenii de stiinta au confundat productia bruta si cea neta de protoxid de azot si metan.
Fostul vegetarian spune ca pe vremea cand nu consuma carne, in comunitatea rurala in care locuia, multe din principalele ingrediente ale dietei sale – uleiul de masline, laptele de soia, nautul, lintea sau orezul – trebuiau importate, adesea din tari in curs de dezvoltare, unde oamenii se confrunta cu foametea, si la costuri uriase, desi comunitatea in care traia avea la dispozitie animale ierbivore producatoare de lapte.
Fairlie nu da unda verde consumului excesiv de carne, din moment ce omenirea consuma mai mult decat ar trebui, in opinia sa, ci spune ca in regiunile unde nu se poate creste nimic altceva, cum sunt cele muntoase, ar putea fi crescute animale pentru carne.
Sursa: The Telegraph