În urmă cu câteva zile, cadrele didactice primeau vestea că Ministerul Educaţiei intenţionează să preia modelul educaţional finlandez, unul dintre cele de mai succes şi eficiente sisteme de învăţământ la nivel european, inclusiv pentru rezultatele foarte bune obţinute de elevii finlandezi la testele PISA.
Acest anunţ al ministrului Funeriu a stârnit numeroase comentarii în rândul cadrelor didactice. Profesorul Nicolae Teodoru consideră că şansele ca învăţământul românesc să se transforme după cel finlandez sunt ca şi inexistente. „Dacă în anii 70 învăţământul finlandez era slab, reformele curajoase l-au adus în prezent în poziţia de lider mondial. Un amplu studiu concluziona că stabilitatea politică şi o viziune consensuală pe termen lung au asigurat succesul reformelor. Ce avem noi la 20 de ani după revoluţie? În loc de legi solide şi stabile avem o lege schiloadă a învăţământului care a fost modificată de zeci de ori. Iar în loc de consens politic avem lupte mărunte şi perpetue. De pildă, pentru moment, avem trei proiecte de legi care se bat cap în cap (al comisiei prezidenţiale, al liberalilor şi al social democraţilor). Şi încă un aspect important: în Finlanda, în vremurile de criză educaţia a rămas cu adevărat o prioritate, nu a fost aruncată la fundul grămezii”, spune profesorul Teodoru.
Despre modelul finlandez de învăţământ, pe care oficialii din Educaţie vor să îl aducă în sistemul românesc, mulţi nu cunosc decât că este unul de succes, şi se întreabă dacă nu cumva cei din Minister l-au avut în vedere la noua Lege a Educaţiei, care de mâine va fi supusă dezbaterii în Parlament. Profesorul Teodoru susţine însă că în România nu sunt semne că s-ar porni pe calea unui sistem egalitarist, ca cel din Finlanda, care oferă şanse egale pentru oricine, unde învăţământul este cu adevărat gratuit.
„În Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit (încă din 1948 – a fost prima ţară care a introdus mese gratuite pentru toţi elevii) şi transport gratuit dacă locuiesc la o distanţă mai mare de şcoală. La noi sunt ceva autobuze dar vedem adesea cum sunt folosite de primari în scopuri personale. A existat programul “laptele şi cornul” dar am avut probleme cu licitaţiile, cu calitatea produselor servite copiilor, mai nou programul a fost catalogat drept o “pomană” şi am înţeles că va fi eliminat. Cât despre caracterul gratuit al învăţământului românesc, întrebaţi orice părinte cât trebuie să cotizeze lunar pentru grădiniţă şi şcoală şi vă veţi lămuri. Autorităţile locale se înghesuie cu cinism să “investească” în activităţi recreative şi sportive care le aduc voturi, lăsând multe cheltuieli educative în seama părinţilor”, mai spune profesorul Nicolae Teodoru.
Pentru ca ministrul Educaţiei să reuşească ce şi-a propus, să aducă modelul finlandez în învăţământul românesc, ar fi nevoie, spun cadrele didactice, să se schimbe mentalitatea întregii societăţi. Despre sistemul educaţional finlandez se ştie că profesorii lucrează mai puţin, ca număr de ore, decât în alte ţări, iar elevii au foarte puţine teme pentru acasă. Nu este supervizată nici activitatea profesorilor, care sunt liberi să aleagă materialele necesare atingerii standardelor naţionale. Se merge pe încredere.
„Şi un alt obicei al finlandezilor spune totul despre atitudinea lor faţă de educaţie: la naştere, fiecare finlandez primeşte din partea statului un pachet de cadouri, unul dintre acestea fiind o carte”, mai spune profesorul. (Doina Marcu)