Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Cultură
Anunţuri
Fapt divers
Învăţământ
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Decese
Comentarii
Publicitate
Pamflet
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
18384
De la 07 Ianuarie 2003
122878451

Moldova, NATO, Rusia şi neutralitatea

  • 16 May 2008, 23:00
Saptamana trecuta, Parlamentul de la Chisinau a adoptat in prima lectura, cu voturile deputatilor comunisti, democrati si crestin-democrati, „Conceptia securitatii nationale a Republicii Moldova”. Aceasta, desi, dupa ce va deveni lege, nu va avea o aplicare directa si este mai curand o declaratie de intentii, traseaza totusi principiile de baza de care se vor conduce institutiile statului in asigurarea securitatii nationale si aceasta conceptie va fi urmata de o Strategie a securitatii nationale, scrie Sergiu Praporsic intr-un material publicat de Flux, preluat de Romanian Global News.
Proiectul acestui document a fost elaborat de catre o comisie constituita prin decretul presedintelui Vladimir Voronin inca la 22 decembrie 2005 si a fost prezentat joi in Parlament de vicepremierul Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene.
Neutralitatea – o nouă religie autohtonă
Din capul locului vom constata ca textul acestei conceptii este, in mod evident, sub asteptarile expertilor independenti si ale societatii civile. (Desigur, pana la votarea in lectura a doua, el poate fi imbunatatit, astfel ca, in varianta finala, sa corespunda in mai mare masura necesitatilor de asigurare a securitatii nationale.) Chiar din primele randuri, autorii au insistat, in mod special, pe conceptul de neutralitate al Republicii Moldova, facand impresia ca aceasta conceptie a fost elaborata doar pentru a declara o data in plus ca autoritatile moldovene nu intentioneaza sa renunte la neutralitate si nu au de gand sa adere la NATO. Iata care este una dintre primele constatari ale acestei conceptii:
„Art. 11 al Constitutiei Republicii Moldova stabileste statutul de neutralitate permanenta al Republicii Moldova, ceea ce presupune ca tara noastra nu este parte si nici nu va intra in blocuri militare, nu va participa la actiuni militare si nu va admite prezenta pe teritoriul sau a unor trupe militare si armamente straine”, ca mai jos sa se mentioneze ca „statutul de neutralitate permanenta este principiul de baza si piatra de temelie a conceptului securitatii nationale, astfel tot sistemul de securitate nationala si toate actiunile Republicii Moldova indreptate spre asigurarea securitatii nationale vor fi bazate pe acest principiu”.
Ce se va întâmpla cu Armata Naţională?
Autorii Conceptiei au dat un semnal prost si ofiterilor din cadrul Ministerului Apararii, pentru ca notiunea de Armata Nationala nici nu apare in textul acestui document, ea fiind inlocuita cu cea de „contingent militar limitat”, fara a se da o explicatie care ar defini-o. Astfel, constatam ca autorii Conceptiei isi propun, probabil, sa reorganizeze sau poate chiar sa lichideze Armata Nationala, fara a specifica cum intentioneaza sa faca acest lucru. Din textul Conceptiei putem constata doar ca numarul efectivului Armatei Nationale va fi redus, vom avea doar militari profesionisti, angajati pe baza de contract.
Si cooperarea cu Organizatia Tratatului Nord-Atlantic este vazuta tot prin prisma „statutului de neutralitate permanenta”: „Relatiile Republicii Moldova cu NATO pornesc de la principiul constitutional de neutralitate al Republicii Moldova si se inscriu in limitele Parteneriatului Euroatlantic si Parteneriatului pentru Pace. Tinand cont ca tara noastra nu are ca scop aderarea la NATO, cooperarea RM-NATO este bazata pe principiul unei relatii pragmatice, care are ca obiectiv sprijinirea eforturilor RM de edificare a unui sistem functional al securitatii nationale al Republicii Moldova, precum si trecerea tarii de la calitatea de consumator la cea de generator al securitatii regionale.
Lansarea Planului Individual de Actiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova-NATO confirma sporirea interesului de consolidare a securitatii nationale”. Dar si aceste formulari vagi, exprimate sumar in capitolul despre cooperarea cu NATO, risca sa fie suprimate aproape in totalitate daca in lectura a doua Parlamentul va da curs propunerii formulate de deputatul comunist Vadim Misin in sala de sedinte in cazul examinarii proiectului in prima lectura.
Trupele de ocupaţie ruse – o ameninţare la adresa securităţii naţionale
Este de remarcat si faptul ca acest document identifica si amenintarile la adresa securitatii nationale. Prima amenintare, potrivit Conceptiei, o constituie trupele armate ilegale ale separatistilor de la Tiraspol. Citez: „Prezenta in Transnistria a formatiunilor militarizate anticonstitutionale, contrar prevederilor legislatiei Republicii Moldova, angajamentelor internationale si vointei cetatenilor tarii, favorizeaza consolidarea regimului separatist si constituie un factor de perpetuare a acestuia”. Documentul nu contine insa nicio mentiune cu privire la prezenta ilegala a trupelor ruse in regiunea transnistreana, nicio referire la amenintarile la securitatea nationala pe care o comporta prezenta acestora si la faptul ca Federatia Rusa, contrar angajamentelor asumate la nivel international si prevederilor constitutionale care interzic prezenta militara straina in Republica Moldova, nu si-a retras pana in prezent si nici nu are de gand sa-si retraga trupele armate de ocupatie din teritoriul nostru national.
Ruşii evaluează avantajele şi dezavantajele aderării la NATO
Toata lumea stie ca autoritatile moldovene insista pe conceptul de neutralitate pentru ca aceasta este una dintre pretentiile imperative ale Moscovei. Presa rusa a scris in repetate randuri ca Moscova solicita garantii internationale ca Moldova nu va adera niciodata la NATO, ca, in felul acesta, sa excluda „pericolul” iesirii Republicii Moldova din sfera de influenta a Kremlinului. Se pare (drept dovada serveste si proiectul acestei Conceptii) ca autoritatile moldovene sunt gata sa indeplineasca aceasta pofta imperialista a rusilor, pentru ca, in acceptia lor, anume de la Moscova ar veni o solutie pozitiva a diferendului transnistrean.
ste interesant sa observam ca Rusia, pe de o parte, se opune apropierii Republicii Moldova de NATO (si nu doar a Republicii Moldova, dar si a Ucrainei, Georgiei), iar, de pe alta parte, colaboreaza cu Alianta Atlanticului de Nord in asigurarea intereselor securitatii nationale. Ba mai mult, in ultimul timp, in presa rusa s-au facut auzite mai multe argumente in favoarea aderarii Federatiei Ruse la NATO. De exemplu, la finele lunii aprilie, ziarul „Komsomoliskaia Pravda” publica un material intitulat „Oare nu e cazul ca Rusia sa adere la NATO?” Iata un fragment din acest material, semnat de redactorul KP, Victor Barantev.
„Rusia va ajunge o cetate asediată de NATO”
„In anii ’90, dupa dizolvarea Organizatiei Tratatului de la Varsovia si dupa desfacerea URSS, conducerea Rusiei a incercat de multe ori sa convinga NATO sa nu se extinda la Rasarit, in tarile fostului lagar socialist. Conducerea NATO a promis Rusiei ca va tine cont de „ingrijorarile acesteia”, dar, contrar acestei promisiuni, blocul a tot continuat sa inainteze, apropiindu-se de hotarele noastre (ale Rusiei – n.n.).
“Komsomoliskaia Pravda”: Moldova bate la uşa NATO
La summitul din aprilie, desfasurat la Bucuresti, NATO intentiona sa inscrie in „clasa pregatitoare” Ucraina si Georgia. Reactia de raspuns a Rusiei a fost ca niciodata de dura. Si blocul a renuntat la intentia sa, insa doar temporar, promitand cu fermitate ca, mai devreme sau mai tarziu, ucrainenii si georgienii vor veni sub drapelele sale. Iar din urma lor la usa NATO bate Azerbaidjanul si Moldova. In tacere, in mod discret fac ochi dulci catre Alianta Nord-Atlantica si alte tari membre ale Comunitatii Statelor Independente. Si nu e departe ceasul cand cel mai apropiat aliat al nostru (al rusilor – n.n.), Belarus, de asemenea, va cere sa fie primita in randurile membrilor Tratatului Nord-Atlantic (este adevarat ca aceasta va deveni posibil doar dupa ce va pleca Aleksandr Lukasenko – n.a.). Daca evenimentele se vor desfasura in acest mod, noi risca sa devenim o cetate asediata. Oare nu este timpul sa anticipam o asemenea evolutie si sa intreprindem ceva ca sa evitam aceasta perspectiva deloc de invidiat”?
Şi Rusia ar avea de câştigat dacă va adera la NATO
Autorul de la “Komsomoliskaia Pravda” aminteste ca „pe la mijlocul anilor ’50 ai secolului trecut, la scurt timp dupa moartea lui Stalin, guvernul sovietic intentiona in modul cel mai serios sa se infrateasca cu blocul imperialist. Dar nu s-au inteles. In anii ’90, si Boris Eltin a incercat acelasi lucru nu o singura data. Si iarasi NATO nu a dorit ca Moscova sa-si impuna conditiile si sa mai detina si dreptul de veto in cadrul aliantei. In 2000, si Vladimir Putin a facut o afirmatie ipotetica in acest sens. Sa ne amintim ca el a spus atunci urmatoarele: „Rusia poate deveni membru NATO cu drepturi depline, daca vor fi luate in considerare interesele ei, daca ea va deveni un partener de alianta cu aceleasi drepturi”.
Victor Baranet mai precizeaza ca recent, si ex-presedintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski, a declarat ca „Rusia oricum nu se va descurca fara NATO, altfel se va autoizola de Europa si isi va complica in felul acesta viata”.
In continuare, autorul face o trecere in revista a avantajelor si a dezavantajelor unei eventuale aderari a Rusiei la NATO. Este de remarcat ca jurnalistul de la KP constata ca tara sa ar avea mai mult de castigat decat de pierdut daca ar adera la Alianta Tratatului Nord-Atlantic: sistemul colectiv de aparare NATO ar reduce cu mult cheltuielile militare ale Moscovei si ar contribui la consolidarea securitatii nationale. Pe de alta parte, Rusia ar pierde rolul de lider in cateva organizatii care se doresc o contrapondere NATO:
Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva a CSI si in Organizatia Cooperarii de la Shanghai, precum va reduce si capacitatea Kremlinului de a-si definitiva in mod independent politica militara. Deci, intr-un cuvant, Rusiei i-ar conveni perfect sa devina membru NATO si, probabil, ar face lucrul acesta daca Kremlinul nu ar avea pretentia de a fi sau de a-si mentine statutul de mare putere militara.
Nu ne vom aventura aici sa stabilim cum ii este mai bine Rusiei: in NATO sau in afara Aliantei. Asta e treaba rusilor s-o faca. Pe noi ne intereseaza relatia noastra cu NATO. Si aici un lucru devine foarte limpede. Spre deosebire de Rusia, Moldova nu are si nici nu poate avea pretentia de a deveni supraputere militara. De asemenea, Moldova nici macar nu este un stat economic prosper, spre deosebire de aceeasi Federatie Rusa, care totusi, gratie resurselor naturale nesecate, este o mare putere economica. Respectiv, tara noastra nu poate achita costurile necesare pentru asigurarea in mod individual a securitatii nationale. Si nu dispune nici de vointa politica pentru a demara din proprie initiativa si pe cont propriu reformele in scopul atingerii unor standarde satisfacatoare in acest sens. Astfel, singura noastra salvare este, in acest moment si pentru inca multe decenii pe viitor, aderarea la NATO.
Din pacate, mai multi concetateni si conducerea tarii nu au inteles ca un sir de probleme cu care se confrunta astazi Republica Moldova (economice, sociale, ecologice si chiar politice) ar fi putut sa nu existe daca tara noastra si-ar fi propus macar sa adere la NATO.
Neutralitatea, doar până în 2009
Exaltarea conceptului de neutralitate permanenta in textul proiectului Conceptiei securitatii nationale constituie o dovada a faptului ca cel putin pana la alegerile parlamentare din 2009 tara noastra va mentine acest curs pagubos si va indeparta momentul in care Republica Moldova va fi pregatita sa adere la NATO. Aceasta insa nu inseamna in niciun caz ca Republica Moldova va ramane incremenita in aceasta pozitie pentru o perioada foarte indelungata. Sa nu uitam ca in decembrie 2008, Ucraina, vecinul nostru din Est, va deveni parte a tratatului de preaderare la NATO, dupa care, intr-o perioada nu prea indepartata, va fi membru NATO cu drepturi depline. Asta va simplifica identificarea unei solutii favorabile noua pentru problema transnistreana. Respectiv, acum nu avem de ce sa ne grabim sa negociem cu rusii o solutie favorabila lor. Si inca ceva: dupa alegerile din 2009 va exista un puternic imbold pentru autoritatile de la Chisinau (chiar daca Partidul Comunistilor de astazi va fi atunci parte la guvernare) sa urmeze exemplul celor de la Kiev si Tbilisi. Asa ca jurnalistul de la “Komsomoliskaia Pravda” are dreptate: Moldova bate la usa NATO.
Republica Moldova nu poate fi o insulă izolată
Declaratia lui Iurie Rosca, vicepresedintele Parlamentului, liderul PPCD, facuta in cadrul emisiunii „Post-Factum” din 11 mai 2008
Am avut si eu onoarea sa fac parte din aceasta comisie, o comisie foarte reprezentativa, in care sunt inclusi factori de decizie de prim rang de la Parlament, Presedintie si Guvern, expertii reprezentand societatea civila. S-a lucrat foarte meticulos si ceea ce se observa intre varianta elaborata si care a stat plasata pe pagina Ministerului de Externe aproape un an de zile si cea care am primit-o noi dupa o pauza destul de indelungata, am observat ca este un text de trei ori mai scurt si mai comprimat. Intentia autorilor, in opinia mea, este obtinerea unor concesii in efortul de rezolvare a diferendului transnistrean. Este o intentie laudabila, este un scop nobil, depinde insa in ce masura aceste piruete diplomatice, fiindca este vorba de o anumita maniera de a convinge partenerii rusi, pentru ca despre ei este vorba, principalii participanti la aceste negocieri, de care depinde succesul restabilirii unitatii teritoriale a Republicii Moldova, sunt totusi conducatorii statului rus. Accentele sunt plasate in aceasta directie in ultima versiune dezbatuta de catre noi si in cadrul comisiei permanente din care fac parte. Ca orice document, el are si plusuri, si minusuri. Vulnerabilitatile acestui document ar fi urmatoarele: potrivit practicii internationale pe care am imprumutat-o si noi, votam aceasta conceptie, dupa care va fi adoptata strategia, un document mult mai amplu, detaliat si concretizat al strategiei securitatii nationale. Nimeni nu contesta neutralitatea permanenta a Republicii Moldova, aceasta este fixata in Constitutie si, in acest punct de vedere, afirmatia potrivit careia RM se angajeaza sa intreprinda eforturi speciale pentru a convinge actorii internationali sa recunoasca aceasta independenta chiar a fost criticata de Vadim Misin, reprezentantul PCRM.
Exista un singur stat care recunoaste partial sau conditionat statutul de tara neutra al Republicii Moldova, si anume Federatia Rusa. Pentru ca Federatia Rusa isi mentine prezenta militara pe teritoriul nostru national. In opinia mea, ceea ce ar trebui de redactat, este sintagma care se refera la contingentul militar limitat al Republicii Moldova. Republica Moldova nu poate fi o insula izolata sau sa-si imagineze ca nu exista circumstante externe care ar putea sa o determine sa reactioneze, inclusiv militar, pentru a-si apara teritoriul, interesele nationale, populatia.
Conceptul este o declaraţie de intenţie care urmează a fi dezvoltat
Declaratia lui Viorel Cibotaru, directorul Institutului European de Studii Politice din Republica Moldova, facuta in cadrul emisiunii „Post-Factum” din 11 mai 2008
Asa cum am presupus, acest document a trezit dezbateri active in Parlament. Cu regret, a fost foarte scurt timpul pentru a organiza niste dezbateri in cadrul societatii civile, in cadrul grupului de experti, deoarece varianta care a fost plasata pe site-ul Parlamentului difera de varianta finala a Conceptiei Securitatii Nationale. Aceasta a fost aprobata de comisie la 21 mai 2007, a fost dezbatuta in cadrul comunitatii de experti si a fost introdusa in Parlament, insa, in cadrul Comisiei parlamentare pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, a fost redactata o versiune care difera de cea initiala.
Prin decretul presedintelui, am fost numit membru al acestei comisii si am participat la toate sedintele comisiei, inclusiv la sedintele grupului de experti. Orice cuvant si orice propozitie in acest document comporta o esenta si un sens anumit. Deci, ea mi-a parut mai putin integrata decat varianta care era adoptata la 21 mai 2007, contine aprofundarea unor anumite viziuni care abia se profilau in mai 2007. Marcheaza un curs anumit pe care l-a adoptat partidul de guvernamant, reflecta viziunile liderilor acestui partid vizavi de problemele securitatii nationale. L-am acceptat ca pe un document care urmeaza a fi dezbatut in cadrul elitelor fortelor politice, ceea ce s-a intamplat la prima lectura si un document care constituie astazi platforma pentru problemele de securitate ale Republicii Moldova.
Conceptul este o declaratie de intentie de anumite principii care urmeaza a fi dezvoltate nu doar in strategia securitatii nationale, care va fi dedicata desfasurarii unor anumite notiuni si prevederi legale. Trebuie sa fie elaborata o noua conceptie, reformulat scopul acesta pentru ca sa fie atinse interesele fundamentale strategice ale statului Republica Moldova. Astazi s-au diminuat riscurile unui pericol militar, dar ele nu au disparut. Armata Nationala nu este doar un simbol al statului, ci si un instrument pentru remedierea acestor riscuri. Prin Tratatul de constituire a Comunitatii Statelor Independente, Moldova si-a rezervat dreptul de a nu participa la operatiunile cu caracter militar. Foarte mult timp noi am evitat orice contact in cadrul acestor formate, era o perioada cand trimiteam anumiti responsabili din cadrul Ministerului Apararii in calitate de observatori ca sa ne convingem de procesele care se desfasurau.
Sergiu Praporsic, Flux

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Comentariul comentariilor (CXV)
(Ioan Rotundu)
Biserica şi copiii
S-a dus din nou la şcoală… să predea lecţii de politică social-democrată
Biolan monitorizează folosirea banilor în şcoli
Conducerea IŞJ a târnosit la greu conducerile de şcoli
Zeciuiala
Sărbătoarea popoarelor la Roma
Program Tele'M Botoşani
CARTEL AFLA - Campanie de sindicalizare
Horoscop
Rânjetul de satisfacţie al blondei
Invită doamnele şi domnişoarele în paradis
Românul şi MUCEA – FLAIMUC
Se încing spiritele în lupta pentru Primărie
Prestatorii de servicii se întrec la făcut şanţuri, dar mai puţin la astupat
Peste 40 de concurenţi la festivalul de la Bucecea
Reabilitarea termică o problemă cu schepsis la Botoşani
Parcul „Mihai Eminescu” îmbracă haină nouă
Bulevardul nu va mai fi „cal de bătaie”
Peremiştii o să vadă şi mai mult portocaliu în faţa ochilor
Decese
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog