Pentru ca „lotul artistic” românesc, constituit în jurul prestigiosului Ansamblu Folcloric local „Trei Generaţii” să poată evolua peste hotare la potenţial maxim, s-au făcut, zile întregi înainte plecării, sub îndrumarea instructorului cultural Mihai Atodiresei, pregătiri şi repetiţii intense, reuşindu-se în cele din urmă constituirea unui program omogen şi spectaculos, de circa 40 de minute, care, timp de două zile, a cules aplauze şi ovaţii la scenă deschisă în toate localităţile prin care grupul artiştilor din Flămânzi a trecut.
Se poate afirma că modul în care s-au prezentat artiştii amatori din Flămânzi peste hotare a reprezentat, dincolo de impecabila ţinută artistică etalată, un veritabil act de patriotism, o probă de simţire şi talent românesc oferit în dar, de ziua lor, fraţilor de neam şi limbă de peste Prut, într-o perioadă în care problemele lor interne sunt, probabil, similare cu cele cruciale prin care ţara noastră a trecut imediat după 1989.
Mesajul de înfrăţire şi colaborare al delegaţiei din Flămânzi a beneficiat în Republica Moldova de receptivitate maximă, numeroase semnale, lansate deja, venind să întărească ideea că, pe viitor, atributele comune se vor cimenta până când cele două „naţii” vecine, de aceeaşi sorginte dar separate de un râu minor şi de interese politice majore, se vor contopi într-o singură unitate, aşa cum trebuie să fie, aşa cum a mai fost şi aşa cum stă scris în manualele de istorie. Ca unul care, ani şi ani de zile, activând în domeniul cultural, am observat în rândul interpreţilor din toate genurile numeroasele tare care macină, în timp, actul artistic – îngâmfarea, invidia, vedetismul – pot declara cu mâna pe inimă că rareori mi-a fost dat să întâlnesc artişti amatori mai inimoşi, mai modeşti şi mai frumoşi ca cei din Flămânzi.
Ei s-au comportat impecabil pe scenă şi fără reproş în afara ei, dând tonul, totodată, unei erupţii de bună dispoziţie care, în pofida oboselii acumulate şi a inerentelor probleme apărute pe parcurs, a contribuit la buna desfăşurare a mini turneului basarabean. Plecaţi să îşi etaleze talentul în Basarabia ca nişte anonimi, cei mai mulţi dintre ei pentru prima oară, soliştii şi dansatorii Ansamblului „Trei Generaţii” au revenit acasă în postura de mici eroi ai scenei artistice, cu noi prieteni şi cu sute de admiratori în urmă, după cum o pot confirma oficialităţile, artiştii şi spectatorii din Soroca, Streşeni şi Căpriana.
Cu nu mai puţină consideraţie a fost primit peste hotare Constantin Pitorac, primarul oraşului Flămânzi, unul dintre puţinii edili din Moldova preocupaţi cu pasiune de cultura zonală, de implementarea în conştiinţa locuitorilor a valorilor locale reale şi de realizarea tuturor conexiunilor posibile pentru ca oraşul Flămânzi să devină, într-adevăr, unul demn de tradiţia istorică şi artistică pe care o poartă. Întâlnirile sale oficiale cu primarii şi preşedinţii raioanelor vizitate, toate cu un puternic impact emoţional, au reprezentat adevărat probe de eleganţă şi diplomaţie, derulate într-un tempo pragmatic dar degajat şi lipsit de imixtiuni politice majore.
Singurele aspecte de acest fel luate în discuţie au fost cele legate de speranţa comună a rezolvării la nivel înalt a năzuinţei de decenii a moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, dispariţia graniţei impuse contra naturii şi revenirea la frontierele tradiţionale ale României Mari, cu fraţi de aceeaşi naţiune înnobilaţi de ideea convieţuirii şi colaborării comune într-o Europă mai trainică, mai bogată şi mai sănătoasă. O Europă în care românii să demonstreze că pot avea, cu adevărat, un cuvânt de spus.
Mesajele delegaţiei botoşănene a fost transmise către fraţii basarabeni atât pe cale oficială cât şi culturală de către consistenta delegaţie de circa 40 de persoane care, joi 26 august 2010, în jurul orei 10:30, a luat startul spre Republica Moldova. Despre ineditul traseu prin Moldova de la Nistru al caravanei culturale alcătuite din grupul vocal bărbătesc „Stejarii”, din grupul vocal feminin „Codreanca” şi din soliştii şi echipa de dansuri tradiţionale a Ansamblului „Trei Generaţii”, despre evoluţia artiştilor locali şi despre întâmplările inedite ivite pe parcurs, voi realiza un amplu reportaj care va apare, în Buletinul „Realitatea”, în zilele următoare.
De menţionat că în afara micilor şi marilor artişti, a primarului Constantin Pitorac şi a instructorului cultural Mihai Atodiresei, din delegaţie au mai făcut parte profesorul Petrică Murariu, consilierul pe proiecte al primarului de Flămânzi, profesorul Ioan Guraliuc, preşedintele Comisiei de învăţământ şi cultură din cadrul Consiliului Local Flămânzi şi subsemnatul, în calitate oficială de gazetar. (BPF)