„La cererea truditorilor”
Anterior, în iulie, nemulţumirea faţă de denumirea noii staţii de metrou, care va intra în funcţie în luna decembrie, şi-ar fi exprimat-o „mai mulţi cetăţeni” ai oraşului. Să ne imaginăm cum merge un cetăţean rus prin „capitala nordică”, observă inscripţia „Buharestskaia” şi sufletu-i patriotic se umple de furie, de indignare... În perioada sovietică fraza „la solicitarea cetăţenilor” ascundea de obicei hatârul cuiva „de sus”. E de presupus că şi în cazul dat această formulă a fost folosită pentru a camufla nişte intenţii ruşinoase în fond.
NATO şi Saakaşvili
Adjunctul lui Lavrov motivează gestul său prin faptul că România nu e un stat care poate fi numit prietenos, este membră a NATO, relaţiile ruso-române stagnează în ultimii ani, iar conducerea română îşi permite afirmaţii „inconsecvente şi chiar duşmănoase” faţă de Rusia. Un membru al Comisie de toponimie, Alexei Erofeev, a declarat, pentru regnum.ru, că argumentele Ministerului de Externe „arată ridicol”, în special referitoare la sprijinul acordat regimului lui Saakaşvili, „regim care a căzut deja”.
„Urmând această logică de nezdruncinat, trebuie schimbate denumirile staţiilor de metro „Prajskaia” („Praga”), „Rijskaia” (Riga) şi Bratislavskaia (Bratislava), Şoseaua Varşovia, Bulevardul Lituanian şi strada Tallinn din Moscova. Şi de ce cârnaţul s-ar numi de cracovia, iar tortul – napoleon? Să se numească cutuzov”, comentează pe blogul său Vladimir Abacov de la Radio Svoboda.
Toponimia, o construcţie de durată
„Nu avem dreptul să acceptăm argumentele politice, oricine le-ar exprima”, a declarat pentru Radio Svoboda Valeria Kozlova, secretara Comisiei de toponimie. „Toponimia este o construcţie veşnică, iar politica se schimbă în fiecare minut”, a argumentat ea.
Autorităţile Petersburgului resping logica diplomaţilor şi spun că au numit staţia de metrou „Buharestskaia” fiindcă aceasta se află pe strada Bucureşti, nume care a fost pus în 1964. Acelaşi Alexei Erofeev consideră că nu e bine ca ultimii câţiva ani de relaţii reci între Rusia şi România să umbrească experienţa unei colaborări bune pe parcursul multor ani.
„În Europa nu s-a întâmplat ca denumirile străzilor, scuarurilor sau staţiilor de metrou să fie schimbate doar pentru că între ţara A şi ţara B există relaţii nu prea prieteneşti în ultimii 15 ani comparativ cu istoria seculară a relaţiilor”, a punctat Erofeev.
Un gest ciudat
În lumina poziţiei principiale, admirabile, din toate punctele de vedere, a autorităţilor locale, gestul MID-ului arată foarte ciudat, ca un exces, un puseu necontrolat de românofobie. Vladimir Abarinov îl explică prin zelul funcţionăresc. Dar e prea serios, prea insolit ca să depindă doar de iniţiativa unui funcţionar. Ce l-a determinat cu adevărat?
Să fie doar apartenenţa României la NATO, amplasarea elementelor scutului antirachetă motivul? Dar aceasta nu deosebeşte România de alte state est-europene, cum ar fi Polonia, de exemplu. Indirect, prin acţiunea sa, MID anunţă un război rece împotriva României.
Expertul în relaţiile Rusiei cu Occidentul, redactorul-şef al revistei "Россия в глобальной политике" („Rusia în politica globală”), Fiodor Lukianov, este şi el nedumerit. „E cam ciudat, într-adevăr”, a declarat el pentru Reuters, citat de Radio Svoboda. „Nu există complicaţii deosebite cu România, sunt ordinare, ca şi cu celelalte ţări est-europene”, a declarat el mai amintind şi de temerile Rusiei în legătură cu Moldova, că ele (Moldova şi România) vor tot timpul să se unească”, nefiind însă sigur că aceasta ar merita un „demers special” din partea Ministerului de Externe.
Cauza lui Brejnev
Se vede însă că MID-ul gândeşte altfel. Cazul cu staţia de metrou relevă, ca o foaie de turnesol, esenţa românofobă a politicii externe ruse, care nu începe de azi. În relaţiile cu România, Putin pare să continue cauza lui Brejnev.
După cum stabileşte istoricul american Larry L. Watts, KGB a început să privească România ca pe un stat duşman, în legătură cu poziţia independentă a lui Ceauşescu în raport cu URSS în chestiunile ce ţineau de politica externă a ţărilor Tratatului de la Varşovia, dar şi în legătură cu chestiunea Basarabiei.
Brejnev era supărat şi de modul cum vedeau istoricii şi autorităţile române realităţile din RSSM. Relaţiile de azi între RM şi România înfurie la culme Kremlinul, aşa încât acesta se trădează fără să vrea. Scoaterea sârmei ghimpate şi apropierea dintre cele două maluri ale Prutului este picătura care a umplut paharul răbdării.
Pentru sufletele moldovenilor
Rămâne de văzut dacă implicarea MID în toponimie prevesteşte şi o campanie de demonizare a României în Rusia, ca în perioada sovietică. Mai curând, aceasta se va limita la teritoriul RM. Pentru sufletele moldovenilor luptă Rusia.
Se vor intensifica eforturile de a pune piedici relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău, de a discredita efortul AIE de integrare europeană şi, în primul rând, de a nu admite ridicarea vizelor de călătorie în UE pentru cetăţenii moldoveni. În acest scop se plătesc deja bani, dacă e să judecăm după mesajele unor formaţiuni politice şi politica editorială a unor instituţii mass-media.
Jurnal.md