Ajunsă dintr-o anonimă educatoare în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, graţie susţinerii politice venită din partea crescătorului de oi din Suliţa, deputatul liberal Florin Ţurcanu, Lupaşcu vrea să „facă ordine” cu Orchestra populară „Rapsozii Botoşanilor”, cea care sub bagheta maestrului Ioan Cobâlă a devenit celebră în plan naţional şi internaţional.
Maestrul Cobâlă nu face altceva decât să continue o tradiţie istorică şi extraordinar de frumoasă a Botoşanilor, tradiţie la care râvnesc multe din marile oraşe ale ţării, cu pretenţii mult mai mari decât ale noastre. Şi cum să nu fie invidioşi pe noi când în Botoşani fiinţa o breaslă a lăutarilor într-un moment când majoritatea oraşelor din ţară abia dispuneau de nişte scârţa-scârţa.
De exemplu, la 1832 în Botoşani exista breasla lăutarilor condusă de starostele Ioniţă Sărăcuţu, cobzarul, înregistrată legal la Eforie şi având o biserică unde se închinau şi puneau bani în cutia milei. Lăutarii cântau la balurile date de personalităţile vremii şi la nunţi, plătind o taxă anuală către Eforie.
Apoi, Botoşanii s-au bucurat în existenţa lor de renumite fanfare militare, care încântau localnicii ieşiţi la promenadă în parcul Vârnav, azi Mihai Eminescu, şi care făceau primirea în oraş a regelui şi reginei ori a altor demnitari de seamă. Membrii fanfarei mai cântau şi la nunţile odraslelor celor bogaţi, când lăutarii nu făceau faţă ca număr.
Viaţa muzicală a Botoşanilor, atât în ce priveşte muzica populară dar şi cea clasică, era cunoscută până la „Eşi” şi chiar în saloanele regale de la Bucureşti, unde se vorbea după fiecare spectacol de seamă ce avea loc la Botoşani. Numerele din „Albina Românească” apărută la Iaşi atestă viaţa muzicală efervescentă a Botoşanilor din anii 1830 – 1859, când va avea loc unirea Principatelor Române, dar şi după acest mare eveniment.
Regimul comunist, instaurat în România după alegerile din 1947, a respectat tradiţia muzicală a Botoşanilor. Dimpotrivă, i-a dat avânt şi a încurajat punerea în valoare a zestrei adunată din vechime . Orchestra „Rapsozii Botoşanilor” înfiinţată în 1970, este iarăşi o dovadă incontestabilă.
Orchestra a luat fiinţă sub bagheta lui Ioan Cobâlă, proaspăt absolvent al Conservatorului şi care şi-a asumat rolul de dirijor. În acest an Orchestra va împlini 40 de ani de existenţă. O existenţă transformată în celebritate, pentru că maestrul Cobâlă a prezentat orchestra lumii întregi, care i-a apreciat repertoriul, talentul instrumentiştilor şi vocile de aur ale cântăreţilor.
Ei bine, din toată această muncă de patru decenii s-ar putea alege praful. Pentru că o otreapă politică precum Cătălina Lupaşcu vrea să reorganizeze orchestra şi să-i schimbe numele, care a devenit pentru Botoşani un brand internaţional, al doilea după Eminescu.
S-au mai găsit nişte otrepe politice, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani Mihai Ţâbuleac, şi au „reorganizat” Memorialul Ipoteşti, îndepărtând de la conducere un devotat eminescolog şi punând în loc un economist specializat în industria tractoarelor. Acest Jijie, care l-a confundat pe marele Eminescu cu Mecanex-ul, a stat ascuns cât la Ipoteşti s-a omagiat naşterea poetului. N-a scos un cuvânt, deşi în program era anunţat că va vorbi în deschiderea festivităţilor. Ce să vorbească? Opera lui Eminescu nu-i o cifră contabilă din bilanţul Mecanex-ului.
Acum se vrea şi distrugerea Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”. Fac un apel către consilierii judeţeni, indiferent de culoarea lor politică, să nu voteze proiectul de hotărâre iniţiat de Cătălina Lupaşcu şi să lase orchestra să fie condusă, în forma în care se află organizată, de maestrul Cobâlă, considerat un Botgros al Moldovei din dreapta Prutului.
Este îndeajuns că aceşti consilieri judeţeni şi-au încărcat conştiinţa civică votând „reorganizarea” Memorialului Ipoteşti, producând o catastrofă culturală pe care judeţul n-o merita nicidecum.
Iar acestor două târfe politice, Florin Ţurcanu şi Cătălina Luipşacu, le recomand să aibă măcar în ceasul al 12-lea o brumă de respect pentru tradiţiile culturale ale judeţului, să-şi ceară scuze de la botoşăneni pentru ignoranţa de care dau dovadă şi să facă bine să părăsească viaţa publică pentru că nu ne pot reprezenta în nici o împrejurare.
26.01.2010