Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   
Vineri: 3 Februarie 2012

Evenimente
Politică
Infracţiuni
Anunţuri
Fapt divers
Sănătate
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu

1 EURO = 4.6528 lei
1 USD = 4.0873 lei


Număr accesări
Astăzi:
6019
De la 07 Ianuarie 2003
65210449

O carte de bucate

  • 2 February 2012, 23:00
Precum se ştie, īn istoria literaturii noastre Costache Negruzzi şi M. Kogălniceanu sīnt compilatorii unei cărţi de bucate, 200 reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, apărută īn editura Foaiei săteşti īn 1841 (i-a urmat curīnd o a doua ediţie). Numele autorilor nu este trecut īn titlu, īnsă avizul către cei care ar īndrăzni a tipări aceast㠄interesantă scriere'* şi care sīnt ameninţaţi a fi prigoniţi cu toată asprimea legilor este semnat cu o 6tampilā-clişeu purtīnd iniţialele C.N. — M.K.
De altfel, nu era nici un secret, căci Kogălniceanu, īn Iluzii pierdute, naraţie tipărită tot īn 1841, la Cantora Foaiei săteşti, destăinuia lucrul: „Atīta vă voi mai zice că acum de curīnd am mai publicat — īmpreună cu d. C.N., un alt Prometeu manqué ca şi mine, — o carte care, răsturnīnd toate puterile aşezate, călcīnd īn picioare toate pravilele priimite de adunare şi de obiceiul păruīntului, are să facă o revoluţie straşnică īn toată Moldova — īntru chipul de a face friganele şi găluşte, vreau să vorbesc de o colecţie de 200 de reţete de feluri de bucate, care are să ne facă cea mai mare reputaţie — īntre bucătăriţe, şi viitorimea recunoscătoare ne va da negreşit frumosul nume de: intruducătorii artei culinare īn Moldova. Sīntcm mulţumiţi şi cu atīta".
Din rīndurile de mai sus reiese limpede cum că reţetele călcau obiceiul pămīntului şi că prin urmare cartea cuprindea chipul de a găti bucate īn afara Moldovei şi anume īn lumea civilizată, după cum rezultă că Moldova nu avea o adevărată artă culinară, de vreme ce pionierii acestei arte urmau să fie cei doi scriitori. Părerea că bucătăria romānă tradiţională e rudimentară o exprima C. Negruzzi īn Alexandru Lăpuşneanu, unde spune aşa :
* „Lumea" nr. 17 (20 ianuarie), 1946, pag. 1.
,,īn Moldova pe vremea aceea nu se introdusese īncă moda mīncărilor alese. Cel mai mare ospăţ se cuprindea īn cīteva feluride bucate. După borşul polonez, veneau mīncări greceşti ferte cu verdeţuri care pluteau īn unt, apoi pilaful turcesc şi, īn sfīr-şit, fripturile cosmopolite".
i 1 S-ar trage de aici īncheierea că lui Negruzzi borşul nu i se părea mīncare aleasă (şi e lucru sigur că pe vremea lui orice masă īncepea cu borş) şi că el voia varietate. Asta orientează ^oarecum asupra criteriilor cărţii. Ce i-a făcut pe Kogălniceanu şi Negruzzi să compileze o carte de bucătărie, tipărit㠄cu cheltuiala şi īngrijirea unei societăţi de iubitori de īnaintarea şi strălucirea neamului romānesc"? Ideea, fără īndoială, că civilizaţia īncepe de la ec.onomia casnică şi hrănirea raţională. „Foaia sătească" şi mai apoi „Săptămīna': urmăresc īn chip evident săltarea economiei rurale. īnsă cine examinează atent cele 200 de reţete īşi dă seama īndată că ele nu pot fi īnfăptuite īn casa ţăranului şi nici măcar a orăşeanului modest.
Reţetele sīnt ale unei bucătării savante de cele mai multe ori, cīteodată de-a dreptul irealizabile chiar pentru acea vreme. īn orice caz, bucătăria recomandată de cei doi are īn vedere lumea de un anume, nivel re ştie 6ă mănīnce delicat.
«īncă pe cīnd se afla īn Franţa la Luneville, K^ogăinice*aitu cetea surorilor reţetă de facerea dulceţurilor şi, fiindcă i se dăduse oua insuficientă despre dulceaţă de alāmīie, cerea detalii, cīt ,'fie ţine la foc, cīt se mestecă. Voia să le facă francezilorVdulceaţă "de ciocolată, trandafiri, agrişe, zarzăre, vişine. Pentru bucătarul domnesc Richard arăta o mare consideraţie şi ruga pe tată-său Aga să-I primească după cuviinţă, dīndu-i scaun „car c'est un hotume de bonne familie". Tīnărul prinsese dar spiritul de „Savoir vivre" al lui Brillat-Savarin şi al lui Berchoux.
Acum, răsfoind cartea, constatăm că nu se dau īn ea reţete de dulceţuri. De bună seamă gospodinele ştiau prea bine să le facă la noi. īncīt reţetele n-ar fi interesat. īn schimb, se dau numeroase formule de „zalatină", adică de gelatină (de portocală, zmeură, lāniīie, vanilie, pomuşoară, toporaşi, fragi, lapte, gutui, vişine eTc). Aş bănui, judecind după sīrguinţa tīnărului Kogălnic"£aiiu īn studiul dulceţurilor, că partea asta iese mai ales din iniţiativa lui. Se dau de asemenea numeroase reţete de budincă (de ciocolată, fragi, vişini cu migale, vişini, cafea, fisticuri, lămīie, pīine, şodo, orez şi a.)
Nu lipseşte o reţetă de „blamanje".
Borşurile şi ciorbele lipsesc cu desăvīrşire, semn că erau prea comune īn Moldova şi celor doi li se acrise de ele. De īnlăturarea radicală a lor l-aş īnvinovăţi mai ales pe Negruzzi. Ni se recomandă īn schimb o complicat㠄supă pisată" (cu pui fărāmiţat īn piuliţă), o supă de raci (mīncările de raci sīnt numeroase), o supă franţuzească. Nici o mīncare de peşte, ci doar un mijloc de a scoate peştelui mirosul de glod. Heleşteele ţării unde domnise Petru Rareş erau pline de 'peşti, priu urmare astfel de bucate nu produceau revoluţie. Fiindcă Kogălniceanu pomenea īn Iluzii pierdute de frigancle şi găluşti, mă gīndesc. că-i plăceau lui cu deosebire.
Găsim īn carte reţete de friganele cu creteri, friganele umplute cu migdale, găluşcele de grisă, raci, posmag cu migdale. Adesea se folosesc ciupercile şi chiar „triufa". Raţa sălbatică friptă, friptura de spinare şi de but de căprioară, astea trebuie să fi plăcut lui Negruzzi, om trăitor la moşie.
Vignetele şi lista īn general a felurilor nu mai lasă īndoială că reţetele au fost scoase īn majoritate diutr-o carte franceză contemporană, adăugīndu-se cīteva reţete nemţeşti şi unel

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


  
Horoscop
Bancul zilei: Amantul ideal
Caricatura zilei
Nova Apaserv Botoşani a trecut la executări silite
Comunicat pres㠖 senator Gheorghe Marcu
O comoară de trei miliarde de dolari a fost descoperită pe epava unei nave
A fost descoperită a patra exoplanetă potenţial locuibilă
Ar trebui gāndit un TVA de sub 10% pentru alimente
Şeful Bisericii ortodoxe greceşti, atac fără precedent la adresa FMI şi UE
Derapaje antidemocratice, īntre regimul Năstase și regimul Băsescu
Jos toti rampapapam - Imnul protestatarului
cel mai nou clip lansat de Serviciul Roman de Comedie
Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!
Iranul poate produce patru bombe nucleare
Economia Marii Britanii este aproape de o nouă recesiune
Ce se īntāmplă cu persoanele care nu-şi mai primesc ajutoarele sociale din cauza neplăţii impozitelor
Onişa nu-l vede pe Ţurcanu preşedinte al CJ
Lucrările la „Mavromati” sunt īn grafic, īn ciuda gerului năprasnic
Muzeul „Luchian” din Ştefăneşti ar putea fi salvat de basarabenii
Autorităţile din Botoşani pregătite pentru un viscol ca īn 1954
IŞJ Botoşani fruntaş īn īnchiderea şcolilor din cauza gerului
Botoşani: Comasarea spitalelor a fost legiferată
Caz deosebit de grav la Secţia chirurgie reparatorie
Săveni: Scandal la Grupul Şcolar „Mihai Ciucă”
Botoşani: Plan de urgenţă comun Botoşani – Cernăuţi – Bălţi
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă

Contact: [email protected]
Telefon: 0745 544 745

Botezi? Gasesti la noi tot ce ai nevoie pentru crestinarea pruncului!