Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Învăţământ
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Gastronomie
Comentarii
Publicitate
Pamflet
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
25039
De la 07 Ianuarie 2003
122910688

O descoperire arheologică excepţională pentru istoria Botoşanilor

  • 20 May 2009, 23:00
Ieri după amiază, prin Botoşani s-a răspândit vestea că în parcarea fostului magazin Botoşani, unde se execută lucrări de modernizare, arheologii au făcut o descoperire excepţională pentru istoria medievală a Botoşanilor. Pentru a afla mai multe detalii, m-am deplasat la faţa locului şi am discutat cu şeful şantierului arheologic, profesorul sucevean Florin Hău, arheolog în cadrul Complexului Muzeistic „Bucovina” Suceava, cu colegul său Ştefan Tejou dar şi cu arheologul Eduard Setnic, din cadrul Muzeului Judeţean Botoşani.
Aşa am putut afla că, în urma săpăturilor executate după tipicul unui şantier arheologic, s-a descoperit un cuptor metalurgic, denumit în termeni arheologici „cuptor de reducere a minereului”. Cuptorul a fost localizat ca aparţinând perioadei medievale, cunoscută în partea de est a Carpaţilor drept „epoca lui Alexandru cel Bun”, fiind apreciat ca aparţinând secolelor XIV – XV.
Descoperirea este foarte importantă pentru Botoşani. În primul rând că atestă nivelul de dezvoltare al meşteşugurilor târgului în perioada sa de atestare documentară, naşterea Botoşanilor fiind considerată data de 28 noiembrie 1439, când, potrivit Cronicii vechi a ţării „În anul 6947 (1439), au venit tătarii şi au prădat până în Botoşani”. Avem dovada că, faţă de atestarea documentară, târgul este mult mai vechi, iar meşteşugarii locului puteau sta cu demnitate alături de cei ai Europei. „Ca tehnică de realizare şi de lucru, cuptorul, pentru acea epocă, reprezenta tehnologia cea mai avansată” a explicat profesorul Florin Hău.
Potrivit afirmaţiilor profesorului, cuptorul nu numai că atestă obţinerea fierului prin mijloace tehnologice avansate pentru acea perioadă, dar pune sub semnul îndoielii o altă teză istorică. Arheologii sunt aproape în unanimitate de acord că în perioada domniei lui Alexandru cel Bun şi după, în Moldova fierul se aducea de prin părţile Bistriţei. Iată că prin descoperirea din parcare s-a obţinut dovada că, pe lângă import, fierul era obţinut şi prin topirea minereului în cuptoare realizate la marginea târgurilor Moldovei. Am întrebat de unde puteau procura „metalurgiştii” botoşăneni minereul de fier. „În acea perioadă fierul se obţinea din sferosideritele (pietre rotunde cu conţinut ridicat în fier) culese din albia râului Siret, dar şi prin extracţie din bălţi şi mlaştini. Prin secarea artificială a acestor bălţi şi mlaştini se putea ajunge la straturile de argilă, printre care se aflau şi depuneri concentrate de fier” – a dat explicaţia profesorul Hău.
Ca tehnică de realizare a cuptorului şi de obţinere a fierului, profesorul ne-a explicat că se săpa în stratul argilos o groapă rotundă (aşa cum se vede şi în fotografie) în prelungirea căreia se săpa un şanţ de scurgere a fierului topit, la capătul căruia se afla o gură de colectare (cea din prim planul fotografiei). În groapă se aşeza un strat de lemne, unul de minereu şi iar de lemne, până se umplea întreg spaţiul. Focul, care avea asigurat un tiraj de întreţinere a arderii, emana temperatura necesară topirii fierului din minereu. Din fierul astfel obţinut se puteau realiza armele de război sau folosi în sistemele de fortificare a cetăţilor, construcţiilor din târguri etc.
De precizat că astfel de cuptoare se realizau pe la margine de târg, pentru a se evita producerea eventualelor incendii. Localizarea cuptorului sugerează că în perioada secolelor XIV – XV, zona era una mărginaşă târgului Botoşanilor, un element important pentru istoricii care se ocupă de perioada medievală a târgului.
Pe lângă această importantă descoperire, care vine să îmbogăţească tezaurul oraşelor medievale din Moldova, în urma săpăturilor din această locaţie s-au mai recuperat şi vase, resturi de vase din ceramică, de culoare cărămizie, cu desene de tip şanţuri, creneluri sau valuri. Dar mai interesante sunt plăcile din teracotă (cahle) care au pe ele, în basorelief, imaginea cu Sf. Gheorghe omorând balaurul, ceea ce atestă faptul că protectorul oraşului Botoşani de astăzi era venerat şi în acele vremuri. Cu ocazia săpăturilor s-au mai găsit şi urme ale devastatorului incendiu, care a mistuit la 1887 întreaga mahala din preajma bisericii „Uspenia”, afectând inclusiv biserica.
Cum săpăturile din parcarea fostului magazin Botoşani nu s-au finalizat, este posibil să apară şi alte surprize arheologice care să completeze istoria veche a târgului Botoşanilor. (Ioan Rotundu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Aţi nenorocit România, însă a venit ziua judecăţii!
Senatorului Liviu Campanu vine în sprijinul familiilor tinere de studenţi
Profesorii au închis şcoala şi au trimis elevii la spectacolul galben-liberal
acum dau note explicative conducerii IŞJ, care este portocalie
Salut flămânzeni, am sosit! Suntem utilajele societăţii ”Local Servicii”
Horoscop
Comentariul comentariilor LXXXI
(Ioan Rotundu)
Neprihănită, la judecata de apoi
Sunaţi numai dacă sunteţi ambiţios şi activ!
Românul şi fundul sacului
Părintele grupului de firme Danone francez a decedat la 103 ani
Eventualii trădători care ar putea vota cu comuniştii avertizaţi că vor fi executaţi
Sorin Oprescu vorbeste despre amintiri din copilarie, dar si despre amintiri din viitor
Există rezerve suficiente de apă
PROGRAM TELE'M BOTOŞANI JOI 21 Mai
Soluţia haiducească este cea care trebuie în faţa lăcomiei băncilor
Ciorbă Aita
Undă verde la reabilitare!
72 de dispariţii în rândul minorilor botoşăneni
Patru variante de stemă pentru municipiul Botoşani
Maraton aerobic pentru adulţi
Se mai întâmplă şi lucruri bune!
Se moşeşte confidenţialitatea notelor primite de elevi
Ploaie de zece la teza de matematică
Pe lângă coplata la medicul de familie, guvernul ne mai pregăteşte o surpriză
Spectacol teatrul Vasilache
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog