Despre tăieri ilegale de arbori şi defrişări abuzive care au dus la împuţinarea periculoasă şi pe alocuri la dispariţia pădurilor patriei s-a mai scris. Dar nu destul pentru a putea trage un semnal de alarmă suficient de puternic să atenueze fenomenul. Poate că puterea exemplului pozitiv ar reuşi în alt mod să ne sensibilizeze pentru o grijă mai mare faţă de pădure. Dacă alergi într-o zi, cu o maşină cu amortizoare bune, prin judeţul Botoşani şi dacă nu ai norocul să poposeşti mai mult prin codrii Pomârlei sau ai Voronei, seara impresia generală stabilită pe retină este aceea a unei imensităţi de câmpuri şi dealuri de pe care rânjesc mult prea larg şi mult prea des, buzele pământii ale terenurilor degradate. Dacă eşti un pesimist de părere că în ultimii ani România a cam luat-o la vale, acum o să înţelegi că lucrul acesta se întâmplă la propriu şi nu doar la figurat.
Cu doar 11% din suprafaţa judeţului acoperită de pădure, Botoşaniul se află în coada clasamentului judeţelor ţării, într-o ţară în care procentul de împădurire este sub media europeană. Omul din zona fără pădure are un evident complex de inferioritate în faţa celui ce trăieşte în părţi ale ţării mai binecuvântate din acest punct de vedere. Există însă oameni care au înţeles că pot învinge acest complex şi că resemnarea şi contemplativitatea în faţa prăbuşirii dealurilor nu este o soluţie.
La Mileanca, primarul Ion Maftei este fiu de pădurar. Vicele, Ioan Puhăcel nu are origini silvice, dar probabil că în venele amândurora curge ceva sânge verde. În anul 2004 au primit de la Direcţia Silvică Botoşani prin contract de sponsorizare un număr de 20000 puieţi de salcâm cu care au împădurit pe dealurile de la Podu Morii o suprafaţă de 4 ha terenuri alunecătoare. Aceasta a fost doar o provocare şi un început. În anul 2005, primăria îşi produce prin eforturi proprii încă 80 000 puieţi de salcâm cu care în toamna aceluiaşi an mai împădureşte încă 16 ha, astfel că în anul 2006, dacă vei merge pe drumul de la Mileanca spre Scutari, pe dreapta, pe dealurile alunecătoare de la Podu Morii vei vedea zâmbind 20 hectare pădure de salcâmi.
La Săveni, primarul Traian Romaniuc spune cu mândrie că cele 17 hectare de pădure înfiinţate în ultimii doi ani sunt cea mai mare realizare şi cea mai mare bucurie a sa. Şi aici, sponsorizarea cu puieţi din anul 2004 a reprezentat doar un început (30 000 de puieţi pentru 6 hectare), restul de 11 ha fiind împădurite cu puieţi producţie proprie. Viceprimarul Relu Tîrzioru şi inginerul Dănuţ Cocoi şeful sectorului de gospodărire al oraşului Săveni, au înţeles că a face pădure nu înseamnă doar a înfige rădăcina unor puieţi în pământ şi că fără o muncă susţinută cale de vreo patru cinci ani în jurul fiecărui puiet, rezultatele nu vor fi cele scontate.
Şi la Mileanca şi la Săveni , oamenii pomenesc numele inginerului Gabriel Amitrului şeful Ocolului Silvic Darabani care le-a fost alături tot timpul, încurajând, ajutând şi lucrând efectiv la naşterea noilor păduri.
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vânătoare Suceava (ITRSV) a demarat în această primăvară , alături de celelalte instituţii ale statului prevăzute de OG 81/1998 privind masurile de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate, o amplă campanie de identificare a terenurilor degradate ce pot fi ameliorate prin împădurire în judeţul Botoşani. Pentru aceste împăduriri statul alocă bani de la Fondul de Ameliorare gestionat de MAPDR. Desigur, comunităţile locale sau chiar persoanele private dispuse să realizeze un proiect de împădurire vor trebui să se implice direct, respectiv sa asigure munca necesară înfiinţării şi întreţinerii plantaţiilor.
La Săveni şi Mileanca, ideea accesării fondurilor pentru împăduriri a fost primită cu mare entuziasm, iar realizările anterioare au reprezentat garanţia că banii alocaţi vor fi folosiţi cum se cuvine. De asemeni, au fost primari dornici să acopere cu pădure râpele şi ravenele şi la Brăeşti, Dorohoi, Şendriceni, Păltiniş, Rădăuţi-Prut, Manoleasa, comisiile de identificare a terenurilor lucrând în continuare.
Din cele peste 10 000 ha de terenuri degradate existente în judeţul Botoşani, la Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), au venit propuneri de împăduriri de la consiliile locale pentru o suprafaţă de cca. 2000 ha. Cu siguranţă , împădurirea integrală a terenurilor degradate în judeţul Botoşani nu este o acţiune care să se poată finaliza în câţiva ani. Dar dacă printre liderii locali vor mai exista oameni care să înţeleagă importanţa pădurii şi care vor dori cu disperare să depăşească complexul de inferioritate al omului de la câmp, tinerii de astăzi se vor plimba la vârsta senectuţii prin judeţul Botoşani cu bucuria că de pe dealurile altădată goale le vor zâmbi verde şi prietenos pădurile. (Ing. Constantin Puiu)