O ploaie neaşteptată a căzut în anumite zone ale judeţului în noaptea de duminică spre luni. Pe unele locuri a fost şi ceva vijelie, cazul comunei Avrămeni unde în satul Timuş s-a întrerupt curentul electric, stare de fapt confirmată de primarul Ioan Bucătaru.
Am contactat mai mulţi primari din zone diferite ale judeţului şi am constatat că ploaia nu a căzut peste tot. Au căzut precipitaţii în cantităţi diferite de la o comună la alta şi chiar de la un sat la altul. Dacă la Păltiniş a plouat în jurul a 35 l/mp la Horodiştea, 6 km distanţă, cantitatea a fost de 40 l/mp. La Darabani, în apropiere de Păltiniş, cantităţile au fost în jurul a 20 l.
Înspre Dorohoi, pe Cristineşti de exemplu, cantităţile au fost în jurul a 7 l, în timp ce spre partea de nord-est a judeţului şi pe partea centrală cantităţile căzute au fost minore sau deloc. Pe zona Hăneşti, Dângeni, Mihălăşeni, Dobârceni doar a burezat, cum se spune în popor. Pe valea Sitnei, comunele Suliţa, Lunca, Todireni, Hlipiceni, Răuseni până spre Călăraşi şi Santa Mare nu a plouat, seceta fiind accentuată.
În ce priveşte beneficiul acestei ploi iarăşi părerile sunt împărţite. Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniş care are o fermă agricolă susţine că ploaia mai ajută ceva la floarea-soarelui, porumb şi soia. Ajută la aceste culturi pentru că zona de nord a judeţului este mai rece iar culturile se maturizează mai târziu.
În schimb, primarul comunei Cristineşti, Marinel Stredie, proprietarul unei ferme agricole de câteva mii de hectare şi care este inginer de profil, spune că ploaia, deşi puţină, ajută la păşune, cultura de soia şi de sfeclă de zahăr. Dealtfel, Stredie este un cultivator constant de sfeclă de zahăr, anul acesta având cultivate 165 ha şi se aşteaptă la o recoltă record de 60-70 tone/ha.
În zona Sitnei şi până la Călăraşi este aşteptată ploaia în cursul acestei zile de luni dar, spun cunoscătorii, ea nu mai poate ajuta decât la păşune pentru animale.
Pe ansamblu, specialiştii din teritoriu susţin că anul acesta judeţul Botoşani va avea recolte frumoase. De exemplu, la grâu, media la hectar a fost de peste 5 zone. În unele zone cum este Coţuşca recolta a trecut de 6,5 zone la hectar şi chiar mai mult.
Deşi recolta de grâu în Europa a fost una proastă şi România se află în situaţia de a exporta grâu la un preţ bun, achizitorii noştri oferă un preţ mic pe kg, până în 0,60 lei, cerea ce-i nemulţumeşte pe fermierii botoşăneni.
Recoltă extrem de bună s-a înregistrat la mazăre. Dar din cauza practicării de către achizitori a preţului mic, majoritatea cultivatorilor au preferat să stocheze producţia în hambarele proprii, aşteptând vremuri mai bune la preţ.
La Floarea-soarelui şi porumb recolta se anunţă bună pe unele porţiuni ale judeţului şi slabă în altele. Zona de nord pare a fi mai darnică în producţia la hectar decât cea de sud-est. Fermierii agricoli speră să-şi acopere cheltuielile şi să obţină ceva pe deasupra
Probleme mai dificile au de depăşit crescătorii de animale. Păşunile s-au uscat, mai ales în luna august, ceea ce a dus la diminuarea producţiei de lapte dar şi la o furajare suplimentară a animalelor, furajare care a ridicat costul de întreţinere şi pe litrul de lapte. Procesatorii de lapte şi carne n-au umblat la preţul oferit pe litrul de lapte, aşa că fermierii zootehnişti sunt în totalitate pe pierdere.
Pe zona de sud a judeţului, respectiv Copălău, Frumuşica, Prăjeni n-a plouat de mult timp iar imaşul este uscat complet. N-a plouat mici astă noapte. În schimb, susţine Dumitru Baciu, consilier la Primăria Frumuşica, producţia de struguri pentru vin este bună, mai puţin producţia de prune pentru ţuică. Primarul comunei, Costel Rădeanu, a conformat spusele consilierului Baciu şi în plus a declarat că aşteaptă să se împlinească proorocirea ISU Botoşani de a ploua în această noapte şi pe zona de sud-este a judeţului.