Despre toate acestea discutăm cu domnul dr.Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului.
- Dle Barbăroşie, pentru īnceput, vă rog să prezentţi, pe scurt, cartea de vizită a organizaţiei dumneavoastră.
- Institutul de Politici Publice este o mică organizaţie de analiză de politici publice. Ar fi şi mai exact să spun că suntem o organizaţie foarte mică. Am fost fondaţi acum zece ani. Domeniile principale de politici īn care acţionăm sunt: integrarea europeană, securitatea naţională şi regională, politici de rezolvare a conflictului transnistrean, politici educaţionale. Aici lucrăm foarte profund, cred că suntem unica organizaţie independentă de analiză respectivă īn domeniu.
Pe līngă aceasta, noi gestionăm un proiect foarte interesant, un sondaj sociologic, barometru de opinie publică. Īl realizăm de două ori pe an. Gestionăm īnseamnă că noi suntem responsabili conceptual de acest proiect. Elaborăm chestionarul, după aceea contactăm companii sociologice care realizează sondajul īn cauză. Este unicul sondaj din Republica Moldova rezultatele căruia sunt publicate īn īntregime pe site. Īn afară de aceasta publicăm şi baza de date iniţiale, aşa īncīt orice sociolog, statician poate să extragă baza de date şi să efectuieze alte analize mai profunde de evoluţii şi tendinţe. Realizăm proiectul din august 2000, deci are aproape zece ani, şi īn acest sens sigur că baza factologică este una de unicat.
- Primul domeniu de activitate pe care l-aţi menţionat a fost integrarea europeană. Vă rog să vă referiţi mai pe larg la acţiunile de promovare a valorilor europene īn republica noastră.
- Atunci, īn 2000, cīnd am fost instituiţi, ne-am propus să vedem īn primul rīnd care este situaţia la zi īn vederea orientării europene a Republicii Moldova şi am elaborat un şir de studii pe care le-am publicat. Īn 2001 Partidul Comunist a venit la putere. Īn urma unor analize libere şi democratice şi corecte am ajuns la concluzia, că, cu cīt mai mult lucrează Institutul de Politici Publice īn direcţia orientării europene, cu atīt mai departe este Republica Moldova de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, am īnceput atunci, apoi am publicat cīteva analize privind posibilităţile de aderare la Pactul de Stabilitate, inclusiv am organizat o conferinţă foarte mare, de peste 200 de persoane, de aderare la iniţiativele anticorupţie şi anticrimă organizată ale Pactului de Stabilitate.
Eu cred că realizarea cea mai importantă in acest domeniu a fost elaborarea şi a unei anumite strategii europene a R.Moldova, care este o strategie de integrare europeană, articulată pe 33 de capitole, capitole de negocieri, aşa cum ar trebui să procedeze republica noastră dacă ar dori să negocieze cu Uniunea Europeană, iar fiecare capitol avea o structură plină de politici, adică formularea situaţiei la zi, identificarea problemelor, propunerea soluţiilor, soluţii de alternativă şi recomandările Uniunii Europene. Cam aceasta este. Am publicat această lucrare pe site şi am prezentat-o şi guvernului pentru a fi folosită.
- Care sunt cele mai importante acţiuni pe care vi le propuneţi pentru anul curent?
- Am vorbit deja de acest mare proiect de identificare regională, care, pe līngă faptul că va ajuta la lichidarea sărăciei īn Republica Moldova şi la dezvoltarea economică īnafara capitalei, nu este un secret că, īn fond, activitatea economică este concentrată īn Chişinău. Scopul este micşorarea acestor discrepanţe, dar şi micşorarea nivelului de sărăcie īn general, cīt şi redresarea unor instituţii, care ar permite să analizăm dezvoltarea regională din punct de vedere al orientării europene, īncīt, īntr-un viitor apropiat să putem beneficia de fondurile europene la nivel de regiuni de dezvoltare. Īn acest sens deja am putea beneficia de ele, dacă am avea instituţii pe loc, instituţii care ar fi preocupate de dezvoltarea regională. Deci unul din scopurile acestui proiect este, de fapt, consolidarea unor astfel de instituţii la nivel de regiuni. Un alt proiect interesant la care lucrăm acuma este cel de colaborare cu instituţii din Romānia şi Albania, avīnd ca lider o echipă de cercetare de la Universitatea St. Gallen din Elveţia. Ne propunem să vedem cum se formează liderii īn bussines, ce influenţă au liderii īn formarea unui antreprenoriat eficient. Este o analiză detaliată īn Republica Moldova, metodologia este propusă de către partenerii noştri din Elveţia. Instituţia noastră este preocupată şi de o asemenea problemă: īn ce măsură dezvoltarea economică este stimulată de calitatea liderilor din antreprenoriat?
Īn contextul transnistrean avem tot un proiect interesant. Iarăşi suntem parte a unei reţele din cinci organizaţii: Georgia, Armenia, Azerbaigean, Republica Moldova şi liderul proiectului, Finlanda. Scopul acestui proiect este monitorizarea evenimentelor din jurul acestor conflicte care există pe teritoriul ţărilor partenere. Tragem concluzii, facem schimb de opinii şi īncercăm să găsim soluţii de alternativă la aceste probleme, să facem nişte recomandări pentru guvernele ţărilor noastre. Dacă īn cazul Republicii Moldova conflictul este nu atīt de natură internă, este un conflict īn esenţă geopolitic, atunci īn cazul Georgiei, Armeniei şi Azerbaigeanului situaţia este mult mai complicată şi partenerii noştri trebuie să găsească alte soluţii, cum ar fi dialogurile directe cu masele populare ş.a. ?
- Aveţi şi alte exemple de colaborare cu organizaţii similare din Romānia şi din alte ţări ale Uniunii Europene?
- Colaborăm foarte bine cu Educaţia 2000+, care este actualmente o organizaţie de consultanţă īn domeniul politicilor educaţionale şi care, iniţial, a fost, ca şi noi, o organizaţie neguvernamentală, fondată īn cadrul reţelei fundaţiei Soros. Această colaborare este orientată, īn fond, pe politici educaţionale, dar şi nişte activităţi foarte practice. De exemplu, un ciclu de instruiri pentru colaboratorii Ministerului Educaţiei din R.Moldova, care a īnceput cu instruiri īn domeniul elaborării documentelor de politici publice. Adică cum se scrie un document, cum se analizează o politică şi tot aşa, īntreg ciclul de politici.
Īn martie va īncepe al treilea ciclu de instruire, care se va concentra pe nişte chestiuni mai concrete, cum ar fi indicatori din sistemul educaţional. Indicatori statistici, indicatori de evaluare, de eficienţă etc.
Cu toate acestea, după mine, īn Republica Moldova politicile publice nu există. Ceea ce există este şi asta o politică, politica struţului. Din cīte īmi dau eu seama, guvernul este preocupat la modul serios de ceea ce ar īnsemna integrarea etniilor. Noi am organizat īn anul 2006 un etnobarometru, concluziile căruia arată că distanţa dintre grupurile etnice din R.Moldova creşte, īn special distanţa dintre grupul de romāni moldoveni şi grupul de alolingvi.
- Īn ce sens creşte distanţa?
- Este o noţiune statistică, dar se are īn vedere că există tot mai puţină comunicare īntre aceste două grupuri, ceea ce este grav, după mine.
- Dar Departamentul care are īn grijă etniile ce spune? Nu aţi colaborat cu acest Departament?
- Nu, nu am colaborat cu ei, nu am avut proiecte comune. Dar, după mine, conceptual, acest departament avea din start o misiune principial greşită. El era orientat mai mult spre dansuri, festivaluri folclorice, cultură. Poate că eu mă exprim simplificīnd lucrurile, dar, oricum, ei se orientau mai puţin spre politici de integrare sau de convieţuire a grupurilor etnice de la noi. Este foarte bine şi interesant să le cunoaştem cultura, obiceiurile folclorice. Dar este mult mai important să avem o viziune elaborată de politici, o viziune foarte clară īn acest domeniu.
- Vă mulţumesc şi vă doresc succese.
- Şi eu vă mulţumesc.
Cecilia Melniciuc