La un pas de imputarea costului finanţării pentru „drumul lui Codin”

Săptămâna trecută a sosit la Flămânzi o comisie a Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală Nord-Est Iaşi, comisie care a verificat modul în care se prezintă „drumul lui Codin”, cel dintre Prisacani şi Odaia Veche, realizat cu fonduri SAPARD în perioada 2003-2004. În urma vizitei efectuate pe teren, s-a constatat că drumul este într-o stare jalnică, lucru despre care presa locală şi judeţeană, în special publicaţia de faţă, a scris în repetate rânduri încă de acum doi-trei ani.
Din luna august a anului trecut, menţionam, în Buletinul Informativ "Realitatea", că „drumul arată ca după un bombardament, cu “dealuri” de asfalt adunate unul lângă altul de pneurile maşinilor, dar şi cu veritabile caverne, parcă săpate cu buldozerul, până la stratul de pământ şi pietriş de sub bitum. Cu toate că grosimea stratului de asfalt ar fi trebuie să fie, conform proiectului, de circa cinci centimetri, acesta în realitate este, după cum se pate constata la faţa locului, cam cât pojghiţa de mămăligă rămasă pe fundul ceaunului”. De atunci a mai trecut un an şi tronsonul respectiv arată şi mai rău!
Lucrare de mântuială sau afacere necurată?
Început în mandatul fostului primar Constantin Ţăruş, care a ţinut foarte mult ca proiectul să se implementeze în această zonă, drumul a fost finalizat în noiembrie 2004, în timpul activităţii noului primar Dumitru Micuţaru. Suma alocată de SAPARD pentru asfaltarea celor 14,5 kilometri de drum a fost de 36 de miliarde lei vechi, adică de aproape 1 milion de euro la valoarea banilor de atunci. Se pare că, din start, s-au făcut numeroase greşeli, drumul în sine dovedindu-se o veritabilă „gaură neagră”, care a înghiţit miliarde de lei, inclusiv din bugetul Primăriei Flămânzi. Numai proiectul tehnic a costat 1,1 miliarde, la această sumă adăugându-se valoarea studiului de fezabilitate şi contravaloarea garanţiei guvernamentale, pentru care Consiliul Local Flămânzi a apelat la alte împrumuturi bancare, ajungându-se în final la cheltuieli suplimentare de 4 miliarde lei.
Încă de anul trecut, Constantin Pitorac (foto), cel de-al treilea primar consecutiv nevoit să se confrunte cu problemele drumului buclucaş, afirma că „nu ar fi rău să se mai pună nişte întrebări şi pe la cei care au efectuat lucrarea, constructorul fiind SC ARCADIA din Galaţi, prin firma CODIN din Dorohoi, patronată de liberalul Corneliu Tomescu”. Aspectul a fost sesizat şi de Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi care, încă din luna noiembrie a anului 2007 menţiona că „firma Codin a executat în subantrepriză drumul de la Prisacani la Odaia Veche, inclusiv un pod în satul Prisacani, peste Miletin, totul în bătaie de joc. Podul a fost mişcat de ape, asfaltul drumului s-a spart în bucăţi, pentru că pregătirea stratului de rezistenţă s-a făcut din pământ şi nu conform documentaţiei tehnice”.
Prost, prost, dar unde s-a greşit?
Deşi la verificările făcute în timpul şi după terminarea lucrărilor de asfaltare de inspectorii comunităţii europene, s-a constatat că executantul a respectat, de fiecare dată proiectul, încă de la sfârşitul lui 2004, când lucrările au fost finalizate, drumul a început să se deterioreze. S-a discutat, pe de o parte, că a fost executat după un proiect necorespunzător, pe de alta că a fost lucrat în condiţii atmosferice neprielnice, asta ca să nu mai amintim „zvonoteca” locală, conform căreia o parte din materialele folosite ar avut cu totul alte destinaţii decât cele prevăzute în proiectul de execuţie. Au mai fost şi alte probleme.
Când fostul primar Constantin Ţăruş a văzut că nu a mai fost ales, a luat documentaţia acasă, iar succesorul său, Micuţaru, a sesizat aspectul biroului Poliţiei Economice Botoşani, care a declanşat o anchetă. Până la urmă, documentaţia a revenit la Primăria Flămânzi, fiind sigilată de autorităţi şi dată în grija primarului de atunci. „Cred că cel mai mare rol l-a avut dirigintele de şantier, cel care a semnat, ca inginer specialist în drumuri şi poduri, pentru corectitudinea respectării lucrării, mai ales că a fost plătit pentru treaba asta cu peste 100 de milioane lei vechi. Dar pe el, nimeni nu l-a luat la întrebări, deşi era singurul specialist din toată „afacerea” asta!”, a sugerat Paraschiva Viciriuc, secretarul Primăriei Flămânzi.
O altă părere a avut referentul de specialitate la Primăria Flămânzi, inginerul Emilia Dorneanu, care, încă de anul trecut, afirma că „de la început programul SAPARD nu a fost bun, deoarece nu au fost luate în calcul costurile reale, dificultăţile, problemele care apar pe drumurile în cauză. A fost stabilită o anumită valoare, a fost luată în discuţie o anumită lungime, deci lucrarea s-a făcut cu câţi bani au fost. În alte localităţi, cu aceiaşi bani s-au construit doar o treime din numărul de kilometri asfaltaţi la Flămânzi. Inginerul Achiţei a întins lucrarea cu ce a avut, ăştia-s banii, asta-i distanţa, astea-s materialele, a făcut chiar tot ce a putut”.
Am fost la un pas de imputarea contravalorii proiectului…
Dar, cum toate aceste probleme se cunoşteau până la urmă, să revenim la scopul vizitei efectuate la Flămânzi de comisia Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală Nord-Est Iaşi. În primul rând, aceasta a dorit să verifice dacă au fost respectate anumite prevederi contractuale. Mai exact, cele conform cărora, după terminarea lucrării, Primăria Flămânzi trebuia să aloce, anual, o anumită sumă pentru întreţinerea drumului. Dar nici fostul Consiliu Local şi nici cel actual nu au repartizat, până anula acesta, nici un leu acestui scop. Şi drumul s-a stricat şi mai tare. Cum mortul de la groapă nu se mai întoarce, primarul Pitorac a fost nevoit să dreagă oalele sparte, să convoace de urgenţă Consiliul Local şi să analizeze modul de rezolvare a problemei.
Până la urmă, între primărie şi membrii comisiei, s-a încheiat un act adiţional în care, ca primă măsură urgentă, s-a decis semnarea unui contract, în termen de 15 zile, cu o firmă de specialitate care să se ocupe de reabilitarea drumului dintre Prisacani şi Odaia Veche. „În urma acestei decizii, Consiliul Local Flămânzi a aprobat alocarea sumei de 50.000 lei noi, de la bugetul local, semnând imediat, cu firma „Local Servicii”, contractul necesar realizării, în prima etapă, a reparaţiilor de suprafaţă. Cum suma este insuficientă pentru repararea întregului tronson, sperăm într-o colaborare cu societăţile comerciale care realizează activităţi agricole în zonă, precum şi cu celelalte firme care exploatează drumul respectiv”, ne-a spus Dan Oloeriu, viceprimarul oraşului Flămânzi.
Lucru de loc rău, până la urmă, având în vedere „contribuţia” firmelor posesoare de maşini de mare tonaj la distrugerea căii de acces. Totodată, comisia a decis trecerea drumului în cauză, care nu era „prins” nicăieri, în inventarul Consiliului Local Flămânzi, şi schimbarea panourilor, care menţionau executantul şi termenul de realizare, cu altele care să specifice: „drum finanţat de Uniunea Europeană”. „Practic, noi acum reparăm pentru că, în ultimii cinci ani, în materie de întreţinere, la drumul acesta nu s-a făcut nimic. Şi oricând inspectorii SAPARD-ului ar fi putut să decidă returnarea banilor de la SAPARD pentru nerespectarea clauzelor. Fostul primar nu s-a gândit nici un moment că oricând poate să apară o comisie care să spună: n-aţi respectat proiectul, vi-l imputăm. Daţi banii înapoi! Cu cei de la comisiile astea nu te joci. Sunt foarte tranşanţi: ai greşit, plăteşti. Până la urmă, pentru a evita apariţia unor astfel de probleme, consilierii actuali au decis să aloce pentru reparaţii cei 50.000 de RON. Căci, pentru Primăria Flămânzi, ar fi fost o catastrofă ca, în vremurile astea de criză, să ni se impute 36 miliarde de lei vechi”, ne-a mai spus secretarul Viciriuc.
Problemele nu s-au terminat…
Toate aceste complicaţii nu ar fi existat dacă Micuţaru, din 2004, de când a preluat, odată cu mandatul, şi drumul dintre Prisacani şi Odaia, se interesa cu adevărat de proiect, alocând anual, din bugetul local, banii necesari pentru reparaţii. Acum, răspunderea dregerii busuiocului cade pe umerii actualilor consilieri şi a primarului Pitorac.
Problemele cu cei de la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală sunt departe de a fi terminate, aceştia solicitând Primăriei Flămânzi procesele verbale de aprobare a bugetului cu fonduri de întreţinere şi exploatare a investiţiei SAPARD din 2005 şi până în prezent. Ori, în 2005, când trebuiau efectuate primele lucrări de reabilitare, pentru Constantin Pitorac primăria era doar un vis frumos, iar Constantin Ţăruş era, de mai bine de un an, ieşit din cărţi. Şi atunci, cine poartă răspunderea omiterii prevederilor contractuale amintite? Ghici ciupercă, ce-i? (B.P.F.)