Printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, judecătorii Curţii de Apel Suceava, au decis, pe 29 octombrie 2009, ca Primăria Flămânzi să reintre în posesia blocului de garsoniere D1 + D2, vândut printr-un act discutabil, de fostul primar Dumitru Micuţaru, consilierului său personal, Eugen Creţu.
Un bloc…
Povestea faimosului bloc de garsoniere începe cu ani de zile în urmă, mai precis în vara anului 2001, când întreaga presă judeţeană a scris într-o veselie despre modul în care a fost detonat prin implozie, de o echipă de specialişti militari, pentru a se face loc unei proiectate biserici. Dacă unda de şoc a imploziei, calculată eronat de specialişti, a făcut ravagii în apartamentele blocurilor din apropiere, distrugând toate geamurile şi balcoanele din oraş, construcţia a rămas în picioare, parcă în bătaie de joc, spre amintirea eternă a nereuşitelor fostelor administraţii. În timp, furat până şi de ultima cărămidă care mai putea fi folosită la ceva, fostul bloc s-a transformat într-o ruină monstruoasă, o arătare inestetică de beton amplasată, ce-i drept, în una din cele mai râvnite zone din centrul oraşului.
…ce nu se poate vinde…
Se pare că, prin 2006, fostul primar Dumitru Micuţaru, ar fi încercat, după cum ne-au mărturisit surse din primărie, să scoată la vânzare blocul în cauză însoţit de terenul aferent, dar nu se ştie cum, la nici una dintre licitaţiile organizate atunci nu s-a prezentat nimeni. Asta nu înseamnă că solicitanţi nu au fost!
Toţi au fost însă refuzaţi de fostul primar, devenit ad-hoc nemilosul cerber al clădirii în cauză. Profesorul Nicolae Bâldea, interesat şi el în 2007 de cumpărarea fostului bloc de garsoniere, ne vorbea încă de atunci de încercările făcute în acest sens de mai mulţi localnici, precum Neculai Ungureanu şi Petrică Ungureanu, dispuşi să plătească pe clădire cam 25.000 de euro. A altă tentativă eşuată a fost, se spune, cea a lui Mihai Budacă, deşi acesta ar fi oferit pentru blocul respectiv nu mai puţin de 30.000 de euro.
…decât consilierului personal…
Tot profesorul Bâldea a descoperit vânzarea frauduloasă a blocului după ce purtase, la rândul său, o discuţie cu Micuţaru, în care i se dăduseră speranţe că ar fi fost el preferat ca şi cumpărător. „Când m-am dus la el, cu banii în geantă, să stabilim ce forme legale trebuie să facem, primarul a retractat toată discuţia noastră anterioară, afirmând că de fapt imobilul i-a fost vândut deja lui Eugen Creţu, proaspătul său consilier personal, cu suma de 5.000 de euro.
Nu s-a făcut nici un anunţ, nu a avut loc anul acesta nici o licitaţie, ba, mai mult, am aflat că nu s-a eliberat nici factură pentru suma respectivă deşi Creţu, care m-a contactat după ce a auzit, probabil, de demersurile mele, a afirmat că are factura în mână, spunându-mi că dacă vreau blocul, mi-l vinde el mie. Probabil că blocul este comisionul pe care Dumitru Micuţaru trebuie să-l plătească consilierului său pentru sumele cu care s-a îndatorat de la el anul trecut, când actualul consilier încă lucra în Italia iar Micuţaru l-a vizitat acolo”, relata, în septembrie 2007, profesorul Bâldea.
Tot atunci, în urma unei anchete jurnalistice, am aflat că într-adevăr, pe 21 septembrie 2007, blocul a fost încredinţat de Dumitru Micuţaru, printr-o discutabilă factură, semnată pe holul primăriei, consilierului său personal, Eugen Creţu, cu suma simbolică de 5.000 de euro, din care s-a achitat, ca avans, suma de 1.800 de euro, la serviciul de taxe şi impozite.
…şi nu pentru totdeauna!
Povestea, probabil, s-ar fi terminat aici, marcând triumful „mânăriei” asupra raţionalului şi bunului simţ, dacă inspiraţia şi curajul flămânzenilor nu l-ar fi desemnat ca primar pe Constantin Pitorac, în vara anului trecut. Ajuns în primul scaun al localităţii, acesta a început să aplice ceea ce promisese locuitorilor din Flămânzi în campania electorală: un oraş în care cetăţeanul să nu trăiască în minciună, deposedat de drepturile şi foloasele care i se cuvin.
Şi cum, printre obiectivele, unele deja câştigată în instanţă, de care Consiliul Local Flămânzi, oraşul în sine, fusese deposedat fraudulos, la loc de cinste figura blocul de garsoniere D1 + D2, primarul Constantin Pitorac a introdus acţiune în instanţă împotriva consilierului Eugen Creţu, motivând, cu documentele avute la dispoziţie, că aşa zisa vânzare a blocului nu a fost decât un aranjament. Un aranjament al celor doi „foşti”, făcut cu complicitatea vechii conduceri a primăriei şi a unor foşti consilieri.
Procesul a fost câştigat, fără probleme, anul acesta la Botoşani, dar Eugen Creţu, văzând că rămâne fără blocul în cauză, după o încercare eşuată de a deturna atenţia celor interesaţi de aspect susţinând că ar fi fost agresat chiar în primărie de Pitorac, a făcut recurs la Curtea de Apel Suceava. În urma dovezilor prezentate de avocatul Primăriei Flămânzi, Creţu a pierdut, definitiv şi irevocabil, mastodontul pe care încerca să-l vândă cu un profit substanţial.
Epilog …cu sute de tone de piatră şi fier beton
Intenţia primarului Pitorac de a construi, pe suprafaţa ocupată de fosta clădire un mic cartier prin care să se rezolve problema solicitărilor de locuinţe din Flămânzi este cunoscută, fiind afirmată încă dinainte de a se cunoaşte finalul procesului.
„Chiar astăzi (miercuri – n.r.), în şedinţa Consiliului Local Flămânzi, voi supune spre aprobare întocmirea documentaţiei necesare pentru demolarea blocului şi pregătirea documentaţiei necesare construirii, pe terenul respectiv, reintrat în posesia oraşului, a unor locuinţe sociale şi a unui mic cartier cu blocuri ANL”, a afirmat primarul Pitorac.
Totodată, primul edil al localităţii crede că o parte din costul demolării se va amortiza prin cele 60-70 de camioane cu piatră – peste 1000 de metri cubi de beton concasat – şi peste 30 de tone de fier beton, care vor rămâne în urma demolării. „Utilaje avem, oameni de asemenea, aşa că vom folosi betonul rezultat la repararea drumurilor din oraş, şi cred că numai cu aceste materiale vom pietrui câţiva kilometri buni”, ne-a spus primarul oraşului Flămânzi. (B.P.F.)