Profesorul Moroşanu „Trecător prin Zodia Revoluţiei”

Duminică, în cadrul evenimentului intitulat „Zilele culturii dărăbănane”, profesorul Constantin Moroşanu şi-a lansat volumul publicistic intitulat „Trecător prin Zodia Revoluţiei”. Redau mai jos textul prefeţei semnat de subsemnatul..
O posibilă prefaţă
Profesorul Constantin Moroşanu a simţit o atracţie pentru munca de reporter încă din primul an postdecembrist. A colaborat la mai multe publicaţii botoşănene postdecembriste dar adevăratul debut şi maturizare în profesia de reporter, cum singur o recunoaşte, s-a realizat la publicaţia săptămânală Jurnalul de Botoşani, apărută pentru prima oară în 15 august 1993 şi devenită ulterior cotidian.
Pornind de la redactarea ştirilor-eveniment din zona de nord a judeţului Botoşani, cu preponderenţă a oralului Darabani, cu trecerea anilor condeiul profesorului a prins consistenţă iar articolele publicate au început să exprime şi opinia autorului vizavi de subiectul abordat.
Desigur, ponderea subiectelor a constituit-o evenimentele politice din zonă, el însuşi implicat în activităţi de partid şi ocupând chiar funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Orăşenesc Darabani.
Dacă în articolele de început regăsim oscilaţia între a elogia meritele câte unui politician din zonă şi a critica pe alţii, cu timpul profesorul a înţeles că important pentru cititor este ca informaţia oferită să fie cât mai aproape de adevăr şi cât mai de folos. Urmând acest principiul al eticii profesionale de reporter, profesorul a ajuns un nume cunoscut şi apreciat gazetar în zona Darabaniului.
Rodul muncii de peste ani le-a înmănuncheat într-un volum intitulat „Trecători prin Zodia Revoluţiei”. Sunt articole din primii ani ai muncii sale de reporter, unele scrise cu stângăcie şi oarecare reţinere spre a nu-i ofensa pe cei vizaţi, politicieni sau factori de decizie din administraţia publică locală.
Acum pregăteşte apariţia unui nou volum, o colecţie de articole scrise şi publicate în cea mai mare parte în propria sa publicaţie „Plai dărăbănean”, cu apariţie periodică printată şi online. De această dată articolele ne oferă o frescă cu personaje vii din mediul politic dărăbănean şi adiacent, accentul fiind pus pe latura negativă a trăsăturilor de caracter ale acestora, spiritul critic dominând autoritar conţinutul textelor.
Observator atent a derulării evenimentelor, profesorul a învăţat să descopere ce se ascunde dincolo de faptele politicienilor aparent benefice comunităţii. Populismul, demagogia, ipocrizia şi impostura politicienilor sunt sancţionate cu promptitudine. Evit cu bună ştiinţă să dau nume şi să rezum fapte din cuprinsul acestui volum tocmai pentru a lăsa cititorului plăcerea să le descopere.
Interesantă este şi evoluţia în timp a profesorului care, pe lângă pasiunea muncii de reporter, a considerat că o implicare a sa în dezvoltarea relaţiilor de prietenie cu românii de peste graniţă, respectiv din Ucraina şi Republica Moldova, de care-i desparte doar apa Prutului, ar fi o datorie de onoare. Aşa şi-a adăugat profesorul un nou capitol în viaţa sa de cronicar al vremurilor postdecembriste, lărgindu-şi aria preocupărilor reportericeşti cu articole despre cum trăiesc şi simt româneşte fraţii de peste graniţă.
Punând bazele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa”, profesorul a deschis noi forme de colaborare culturală şi de educaţie istorică, organizând la Darabani sau în Bucovina Ucraineană ori Republica Moldova simpozioane de istorie, festivaluri de punere în valoare a tradiţiilor populare păstrate de aceşti români as căror inimă plânge după Ţara Mamă.
Meritul profesorului în cimentarea relaţiilor prieteneşti cu românii de peste graniţă este unul greu de preţuit la adevărata sa valoare. Mai ales că a trebuit să lupte cu reticenţa şi ignoranţa reprezentanţilor din administraţia publică locală a zonei Darabani care nu pricepeau rostul acţiunilor organizate de Moroşanu.
S-a luptat ani de zile, i-a dus pe ai noşti la „ei” şi pe „ei” i-a adus la noi înfiripând prietenii şi relaţii de colaborare. Primari din Bucovina Ucraineană şi Republica Moldova au venit la ai noştri, s-au cunoscut, iar acum colaborează pe diferite programe transfrontaliere.
Şi despre această nobilă muncă profesorul Moroşanu a avut grijă să facă consemnări pe care le-a înserat în paginile publicaţiei sale pentru ca generaţiile de astăzi şi de mâine să afle şi să ia aminte că cum s-a înfăptuit şi se înfăptuieşte istoria zilelor noastre.
Cu acest al doilea volum de articole gazetăreşti, profesorul Constantin Moroşanu se înscrie de jure în galeria gazetarilor botoşăneni autori de carte publicistică. Ioan Rotundu, jurnalist publicist