Curtea de Apel Bucureşti a amânat vineri, pentru data de 17 martie, judecarea recursului înnaintat de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului Municipiului Bucureşti în baza căreia omul de afaceri Dinu Patriciu este cercetat în stare de libertate. Hotărârea a fost luată după ce s-au constatat vicii de procedură în modul în care a fost formulată cererea procurorilor. Prezent la Curtea de Apel, Dinu Patriciu a declarat: 'din greşeală, în greşeală spre victoria finală!'. El a mai spus că nu are emoţii privind decizia Curţii, deoarece se simte nevinovat. Întrebat de ziarişti dacă ultimele sale declaraţii vor avea o anumită influenţă asupra judecătorilor, el a precizat că nu crede acest lucru deoarece 'una e politica şi alta este justiţia'. 'Eu am spus mereu că am încredere în justiţie, însă nu am încredere în cei care mă anchetează în acest proces politic', a adăugat omul de afaceri. Pe 24 februarie, Tribunalul Bucureşti a respins cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de emitere a unui mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile, pe numele omului de afaceri, motivând că anchetatorii au încălcat procedurile de audiere a acestuia.
Procurorii îl acuză pe Dinu Patriciu de mai multe infracţiuni, printre care înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani şi spălare de bani sub aspectul schimbării sau transferului de bunuri în scopul disimulării sau ascunderii provenienţei ilicite a bunului, precum şi iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat în scopul spălării sumelor de bani obţinute în urma săvârşirii infracţiunilor de pe piaţa de capital, la care se adaugă complicitate la abuz în serviciu în formă calificată contra intereselor publice. Pe 21 februarie, Parchetul a dispus, prin ordonanţă motivată, sechestru asigurator pe acţiunile Rompetrol Rafinare, deţinute de Grupul Rompetrol, pentru a recupera un prejudiciu de 19.945 de miliarde de lei vechi adus bugetului de stat de către inculpaţii în dosarul 'Rompetrol'. Parchetul susţine că măsura sechestrului asigurator a fost luată pentru recuperarea prejudiciului, această decizie impunându-se ca o măsură procesuală menită să împiedice înstrăinarea acţiunilor deţinute de cei cercetaţi.