Valeria Viţu, de la Radio Europa Libera din Chisinau, a fost curioasă să afle mai multe despre semnificaţia zilei de 31 august, realizând un reportaj chiar pe strada cu acelaşi nume din capitala basarabeana.
"Mă aflu pe strada 31 august 1989 la intersecţia cu strada Mitropolit Petru Movilă în faţa sediului Uniunii Scriitorilor din Moldova. Şi aici văd o inscripţie - În această casă au avut loc primele manifestări pentru oficializarea limbii române şi revenirea la alfabetul latin care au marcat începuturile renaşterii naţionale basarabene din deceniul 9 al secolului XX. Încerc să intru să văd dacă găsesc pe cineva la Uniunea Scriitorilor să ne vorbească mai mult despre semnificaţia zilei de 31 august.
La Uniunea Scriitorilor l-am găsit pe secretarul acestei instituţii şi anume Vlad Zbârciog: "Ziua de 31 august este de o semnificaţie deosebită. Limba noastră a devenit limbă de stat. În această zi, locuitorii Basarabiei au înţeles că sunt români. Nu putem spune că limba română este stimată aici la noi. Conducerea comunistă a încercat pe toate căile, timp de 8 ani, să facă astfel ca limba română să nu se simtă la ea acasă. Va veni un timp când limba română va fi preţuită. Un stat, o ţară nu poate exista înafara limbii".
„Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată".
Mă apropii de câţiva trecători să văd ce ştiu ei despre Ziua Limbii Române: „În 1989, Marea Adunare Naţională. S-au schimbat de atunci lucrurile. Tineretul mai frumos vorbeşte, mai intelectual"; „Limba noastră e limba română care trebuie să o respectăm, să o învăţăm, să ne ştim istoria";
„Este o sărbătoare a Limbii Moldoveneşti. Una simbolică, ce-i drept. Locuim în Moldova şi ar trebui să ne pese de această sărbătoare".
Trec acum şi pe lângă Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. În faţa muzeului, mai mult timp, vizitatorii puteau găsi şi monumentul „Lupoaica". Acum văd doar o inscripţie - Monumentul este în proces de restaurare. „Da. De la Roma venim, din Dacia Traiană. Este o inscripţie postată mai jos de monumentul „Lupoaica".
Văd aici o bunică, se pare, cu un nepot ies de la Muzeul de Arheologie. Încerc să aflu dacă ştie ceva despre ziua de 31 august: "Este o zi importantă. Limba care se vorbeşte în Moldova, este cea mai preţioasă. Consider că fiecare trebuie să cunoască limba ţării în care trăieşte. Limba română este frumoasă, melodioasă. Vorbesc şi eu puţin - Hai noroc şi sănătate şi bucurie. La Mulţi Ani."
Tot pe strada 31 august găsim şi Biblioteca Naţională, Muzeul de Arte Plastice, Teatrul „Licurici", Casa presei la intersecţia cu strada Puşkin. De fapt strada 31 august este una dintre străzile centrale ale Chişinăului, anterior numită Kiev. Are o lungime de aproape 3 kilometri. Pe parcursul unui secol aici au fost construite mai multe clădiri, printre care cea a gimnaziului de băieţi nr 1. De asemenea, biserica Grecească, în 1895, azi Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon. Între străzile de altădată Kiev şi Moskovscaia, astăzi Bulevardul Ştefan cel Mare, fuseseră amenajate mai multe parcuri, scuare, pieţe.
(Romanian Global News)