Calificativul acordat Romaniei de catre Standard & Poor's este BB A, in scadere de la BBB - pentru imprumuturile pe termen lung si B, scazut de la A 3, ambele cu perspectiva negativa. La unison, politicienii, analistii economici, bancherii din Romania au contestat scaderea ratingului Romaniei de catre Standard & Poor's. Intr-adevar, S&P, ca si alte agentii de rating, si-a pierdut credibilitatea din moment ce au inselat increderea investitorilor prin acordarea de rating maxim societatilor americane de investitii ipotecare ce aveau in realitate gauri de peste 400 miliarde dolari si au generat actuala criza financiara mondiala. Totusi, declaratiile romanilor arata ca nu cunosc motivele tehnice ale scaderii ratingului, contestatiile lor la adresa S&P fiind in afara obiectului.
Va prezentam mecanismele si motivele degradarii ratingului Romaniei. Procesul a avut motive clare. Datoria pe termen scurt, pe mai putin de un an, a ajuns la 28 miliarde euro, la paritate cu rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Inflatia s-a dublat, ajungand la o rata de peste 10%. Ponderea Bugetului in Produsul Intern Brut (PIB) a scazut in loc sa creasca. Gradul de indatorare a administratiei publice locale a crescut cu 30%, dar aceasta crestere nu se reflecta si in investitii. Fara indoiala, ratingul este corect calculat de expertii S&P care nu au facut decat sa bifeze niste casute din formulare si apoi sa calculeze rezultatul final. Dubioasa este in schimb pozitia board-ului S&P. In primul rand, spre deosebire de alte tari, Romania nu a primit nici o avertizare pana la degradarea venita din senin.
In al doilea rand, momentul ales pentru anuntul noului rating nu este intamplator. Misiunea S&P de evaluare in Romania s-a desfasurat in luna septembrie, in timp ce anuntul respectiv s-a facut abia la sfarsitul lui octombrie. Efectul anuntului a fost deprecierea imediata a leului cu cinci bani. Coincidenta sau nu, momentul anuntului a fost o gura de oxigen pentru prietenii de pe Wall Street ai S&P, care au inregistrat pierderi in urma atacului esuat contra leului. Speculatorii au nevoie sa cumpere lei ieftini pentru a inchide pozitiile deschise in echivalentul a doua miliarde de euro pentru actiunea din care au iesit destul de sifonati.
Simultan cu atacul asupra leului, mai multe ziare occidentale au anuntat ca Romania duce tratative cu FMI in vederea obtinerii unui imprumut. Adica s-ar afla intr-o criza. Informatiile respective au fost dezmintite prompt de autoritatile romane si de FMI.
Fondul a dezmintit in sila, adaugand ca discutiile cu autoritatile romane continua, ceea ce inseamna ca nu exclud posibilitatea viitoare a imprumutului nesolicitat. Este posibil ca insisi responsabilii FMI sa fi aruncat stirea pe surse in presa internationala.
FMI a avut o putere fantastica in anii '90 in Europa Centrala si de Est, facand practic politica tarilor din regiune, ca o conditie a acordarii imprumuturilor. De exemplu, in 1997, au amenintat Guvernul Romaniei ca nu vor elibera transa din imprumutul stand-by daca cheltuielile de aparare depasesc 2,9% din PIB. Dar NATO ne pusese in vedere ca, daca nu alocam cel putin 3,1% din PIB in acelasi scop nu avem nici o sansa sa aderam la Pactul Nord-Atlantic. Fostul ministru al Finantelor de la vremea respectiva ne-a declarat ca intentiona sa ascunda cheltuielile cu scolile si spitalele militare la capitolele "Invatamant" si "Educatie" din buget, pentru a impaca NATO si FMI. Pe masura ce fostele tari comuniste au gasit surse mai convenabile de finantare, de la fonduri UE la emisiuni de bonduri pe pietele financiare, rolul FMI s-a redus dramatic. Anul trecut Romania a anuntat ca nu mai are nevoie de imprumuturile FMI dupa ce Fondul insista sa reducem cu 0,2% deficitul bugetar, bani necesari Romaniei pentru co-finantarile proiectelor cu credite nerambursabile primite de la UE. Acum FMI crede ca este vremea lui si se va putea intoarce in regiune.
In plus, Nicolas Sarkozy, presedintele Frantei, a convocat o reuniune la Washington a G8 plus principalele tari emergente, cu scopul de a creste rolul Bancii Mondiale si al FMI. Dar la FMI este presedinte mentorul sau politic, francezul Dominique Strauss Kahn (foto), iar FMI trebuie sa arate ca salveaza pe toata lumea, inclusiv Romania, pentru a convinge statele actionare sa-i confere puteri sporite. Nu in ultimul rand, FMI a ajuns la fundul sacului de 200 miliarde dolari prin imprumuturi acordate tarilor afectate de criza. Pentru a convinge actionarii sa emita suplimentar moneda conventionala numita Drepturi Speciale de Tragere (DST), FMI trebuie sa-si umfle portofoliul inclusiv cu imprumuturi imaginare, ca cel pe care il va "acorda" Romaniei.
Acum doua saptamani investitorii straini, printre care Goldman Sachs si Merrill Lynch au declansat atacul speculativ asupra leului. Goldman Sachs a publicat un raport din care reiesea ca leul se va deprecia pana la un curs de 4,2 lei/euro. Aceasta a fost o profetie care urma sa se auto-indeplineasca. Oricum, este un vechi conflict de interese, aceste societati pe de o parte facand predictii asupra pietei, iar pe de alta parte fiind actori pe piata. A doua zi, prin intermediul unor banci comerciale din Romania, investitorii straini au inceput masiv sa cumpere euro de pe piata. Acestia au deschis pozitii de circa doua miliarde euro in acest scop, vanzand lei fara sa-i aiba. Cotatiile fiind forward, investitorii scontau ca vor inchide pozitiile deschise cumparand ulterior lei devalorizati la 4,2 RON/Euro. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, i-a avertizat public pe cei care fac speculatii pe leu sa aiba si leii necesari. Avertismentul sau nu a fost ascultat.
In prima zi leul a scazut la 3,61 iar apoi, zilnic, la 3,69, 3,77, 3,95 RON/euro. In acest moment BNR a intervenit la cursul de 3,95, cumparand lei de 400 milioane euro. Pe de alta parte, a adunat toti leii de pe la banci, oferind 14,5% dobanda lombard. Efectul a fost imediat, leul incepand sa creasca la 3,77 iar apoi la 3,51. Speculatorii au pierdut, urmand sa cumpere lei scumpi pentru a inchide pozitiile. O alta lovitura pentru acestia a fost cresterea dobanzilor, care au ajuns pana la 600% la interbancar. Creditele pentru leii imprumutati au devenit foarte scumpe. Speculatorii, aspru pedepsiti pentru tentativa, au inchis pozitii de un miliard de euro in pierdere. Pentru restul de un miliard, ori inchid in pierdere, ori le rostogolesc in ipoteza unei noi deprecieri ale monedei nationale. Speculatiile dau dependenta. Bancile straine au primit ajutoare de 700 miliarde dolari de la Congresul american si 40 miliarde lire de la premierul britanic Gordon Brown ca sa evite falimentul, iar cu banii primiti s-au intors la ruleta speculatiilor, de data asta la Bucuresti.
George Scarlat, Ziua
(Romanien Global News)
(Ioan Rotundu)
