La rândul lor vor povesti nepoţilor: eu, când eram de vârsta ta Este, într-un fel, vorba de povestiri adevărate. Câte o mamaie le va vorbi nepoţilor cam aşa: eu, la vârsta voastră, la 11 12 ani, eram deja mămică, fiind mândră de ea, de o atare frumoasă performanţă.
Şocul primului contact sexual, al primelor experienţe a fost depăşit cu brio, viaţa continuând în mod plăcut, pe panta deschisă deja. Traiul se derulează tumultuos şi într-o veselie. Condiţiile de astăzi sunt propice, mai ales că părinţii nu mai ţin odraslele din scurt, fiind capacitaţi la munca în străinătate, la lumea de acolo.
Sexul a ajuns astăzi pe buzele tuturor, devenind un adevărat cuvânt de ordine şi de comunicare interumană, orientarea sexuală fiind preferenţială. Las că lucrurile conduc şi la atingerea parametrilor demografici, factori extrem de importanţi în mersul nostru înainte. Şi, pe vremuri, erau casele pline de copii, mămăliga fiind recunoscută pentru frumoasele ei proprietăţi afrodiziace, acolo, pe cuptorul cald, producându-se marele act al conceperii.
Vestitul culcat odată cu găinile şi sculatul odată cu cântatul cocoşului, favorizat şi de lipsa lămpii lui Ilici, dădeau culoare vieţii, românul descătuşându-se prin sex, neajungând la monotonie. Dacă pe lângă mămăligă se înfrupta şi cu o ceapă sau murătură, lucrurile decurgeau strună. Altă fericire nici că-i trebuia românului nostru! Gospodar, cum îl ştim, devenea pus pe fapte mari, dacă sorbea o sticluţă de vin sau rachiu. Şi, să te ţii! Şi, mai mult, nu utiliza sofisticatele prezervative ale acestor ani.
Astăzi, numeroşi bărbaţi români se orientează spre minore, oricum mult mai fragede, dar ştiutoare, decât cotoroanţele lor neveste, pline de ifose şi sulemeneli. Marfă este destulă, criza mondială neafectând prea mult domeniul, cu excepţia tarifelor, atunci când este cazul.
Nu putem categorisi ca surpriză sexul tot mai liber de care este animat minunatul tineret român, cu aripile sale deschise şi mereu în zbor. Ei, se poate întâmpla ca unii dintre români să poată fi atinşi de vreo boală lumească, dar câţi n-au trecut de-a lungul istoriei prin aşa ceva? Cu un tratament adecvat lucrurile se rezolvă, până la vindecare. Şi în acest atât de important domeniu se pot comenta progresele medicinii româneşti, rod al politicii înţelepte a guvernanţilor noştri, nu?
La treabă deci, fără bariere! (Ionel Bejenaru)