Comitetul ONU a recomandat acestei tari baltice, la sfarsitul lunii martie, sa-si revizuiasca politica lingvistica si si-a exprimat ingrijorarea cu privire la statutul de "non-cetatean" impus unei parti a populatiei din cauza nestapanirii limbii letone. Insa Riga apreciaza ca legislatia sa - introdusa dupa proclamarea independentei sale in 1991 si disparitia URSS - are ca obiectiv corectarea mostenirii din epoca sovietica.
"Autoritatile din aceasta tara dau dovada, prin declaratiile lor, de o indiferenta totala fata de drepturile "non-cetatenilor" si ale reprezentantilor minoritatilor lingvistice, precum si de o nerespectare flagranta a obligatiilor lor internationale in domeniul drepturilor omului", a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe intr-un comunicat. "Speram ca recomandarile Comitetului ONU pentru Drepturile Omului vor fi puse in aplicare fara intarziere de catre autoritatile din aceasta tara", adauga Ministerul rus de Externe.
Letona este singura limba oficiala in Letonia, tara cu circa doua milioane de locuitori. Etnicii rusi reprezinta 27% din populatia acestei foste republici sovietice, in prezent membra a UE si NATO. In 2012, Letonia a respins prin referendum (75% voturi impotriva) propunerea ca rusa sa devina a doua limba oficiala a tarii.
La fel ca in Estonia, pentru a obtine cetatenia tarii, este necesara promovarea unor teste de cunoastere a limbii letone. In consecinta, aproximativ 13% din populatie este apatrida.
Agenţia de ştiri HotNews
le e milă de Ponta şi Sârbu şi nu de familiile care nu au mâncare 
