Dacă în decembrie 1989 URSS era prima destinaţie a mărfurilor româneşti şi nu mai puţin de cinci miliarde de dolari proveneau din schimburile comerciale cu sovieticii, astăzi suma este de patru miliarde de euro, dar din acestea, peste trei miliarde sunt exporturile pe care firmele ruseşti le fac către patria mamă. Duminică, 25 octombrie, de la ora 18:00, la România, te iubesc!
corespondentul Ştirilor Pro Tv, Carmen Avram, prezintă o anchetă care arată cum a fost posibil ca România să piardă o piaţă de desfacere imensă, întinsă pe 17 milioane de kilometri pătraţi şi cu o populaţie de 140 de milioane de locuitori, în timp ce occidentalii au ştiut să le ia ruşilor banii.
Moscova de astăzi se află în topul celor mai scumpe şi mai provocatoare oraşe de pe glob. La tot pasul se remarcă traficul infernal, preţurile uriaşe, magazinele pline, femeile frumoase, bărbaţii dispuşi să cheltuiască şi luxul de-a dreptul orbitor.
În urmă cu 20 de ani, România exporta spre Rusia de toate pentru toţi, de la încălţăminte la haine de blană şi mobilă. Mai mult decât atât, mărfurile provenite din România se bucurau de un mare succes, se vindeau chiar pe sub mână, iar în zilele noastre ruşii îşi amintesc de ele că erau de bună calitate. Odată cu 1989, produsele româneşti au început să dea bir cu fugiţii de pe rafturile ruseşti. Şi asta nu pentru că ruşii ar fi fost reticenţi la ele, ci pentru că tocmai România a fost cea care şi-a pierdut brusc interesul faţă de piaţa rusă imediat de Revoluţie, amăgită de Occidentul care a făcut-o să uite avantajele oferite de tradiţie, dar reversul medaliei nu a întârziat să apară.
Poate cel mai relevant exemplu din această poveste îl constituie fabrica Vidra: cea mai mare fabrică de profil din Europa şi Asia, un colos cu peste 3000 de angajaţi, care prelucra anual peste trei milioane de piei de iepure, nurcă şi astrahan. Această fabrică era nici mai mult, nici mai puţin decât cea care dădea tonul modei în ţările socialiste, iar acest lucru aducea milioane de dolari în visteria României. Ruşii erau atât de pasionaţi de blănurile româneşti, încât nu de puţine ori ele constituiau marfă de contrabandă, iar hainele şi căciulile confecţionate aici erau purtate la Moscova de personaje extrem de importante. Nimeni nu ar fi crezut că succesul fabricii va apune vreodată, dar astăzi nimic nu mai aminteşte de gloria de odinioară, şi încet-încet, mărfurile din Italia, Grecia şi Turcia le-au luat locul celor româneşti pe rafturile din Rusia. Mai nou, chinezii sunt cei care au luat piaţa cu asalt, şi asta pentru că au înţeles potenţialul fantastic al Rusiei, unde blănurile nu se vând doar pe tot parcursul anului, ci şi la preţuri exorbitante, de peste 2000 de euro.
Oricât de mult ar încerca românii să recupereze cele două decenii pierdute, reticenţa ruşilor este acum foarte mare, tocmai pentru că nu duc lipsă de oferte, sunt foarte orgolioşi şi se ghidează după principiul conform căruia lumea are nevoie de noi, nu noi de ea. Chiar şi cei mai prosperi oameni de afaceri care au încercat să revină pe piaţa rusă au eşuat. O altă problemă deloc de neglijat este corupţia şi tocmai de aceea pentru străini e foarte greu să pornească o afacere fără să dea mită.
O anchetă minuţioasă despre relaţiile dintre români şi ruşi şi fascinanta Moscova, duminică, de la ora 18:00, la România, te iubesc! (Camelia Cavadia)