Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Fapt divers
Umor
Mondene
Pamflet
Remember
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
23217
De la 07 Ianuarie 2003
122908866

Secretele tehnicii

  • 31 December 2008, 23:00
Energia eoliană
Timp de peste 5000 de ani, forţa vântului a fost folosită la deplasarea ambarcaţiunilor pe râuri, lacuri şi oceane sau la rotirea paletelor masive ale morilor de vânt pentru măcinarea grânelor sau pomparea apei. Energia vântului poate fi captată cu ajutorul pânzelor sau paletelor. În sec. XIX, energia eoliană a pălit în faţa electricităţii nou descoperite, motiv pentru care cele mai multe mori de vând au dispărut. În prezent, energia eoliană a intrat din nou în centrul atenţiei, prin versiuni moderne ale morilor de vânt, denumite turbine sau centrale eoliene, cu scopul de a genera electricitate.
Grupuri de astfel de mori de vânt cu palete lungi şi subţiri, din metal sau plastic, sunt adeseori amplasate împreună în ferme eoliene, ce se întind de-a lungul peisajului. Pe la mijlocul sec. XXI, o zecime din nevoia de electricitate la nivel mondial ar putea fi acoperită de centralele eoliene.
Celulele solare
Celulele solare convertesc lumina direct în electricitate. Lumina ajunge la celulă printr-un înveliş protector transparent. Primul strat este compus dintr-un material denumit siliciu de tip N (siliciul este unul dintre cele mai întâlnite elemente din scoarţa terestră).
Siliciul de tip N este tratat special, astfel încât deţine mai mulţi electroni decât siliciul obişnuit. Al doilea strat este compus din siliciu de tip P. Lumina solară dă suficientă energie pentru a permite electronilor un salt dinspre siliciul de tip N către cel de tip P. Mişcarea electronilor determină curenţi electrici slabi, dare, însumaţi din sute sau mii de celule solare, dau naştere unui curent suficient de intens pentru a acţiona echipamentele electrice.
Mesaje din spaţiu
Sateliţii care înconjoară Pământul ne trimit imagini despre vreme şi intermediază transmiterea convorbirilor telefonice şi a programelor de televiziune dintr-o parte a lumii în alta. Totodată, ei studiază mari suprafeţe terestre şi oceanice, fotografiind şi măsurând cu ajutorul camerelor video şi instrumentelor, iar rezultatele ne sunt transmise prin radio.
Unii sateliţi orbitează planeta de la pol la pol, iar alţii de-a lungul Ecuatorului. Cei mai mulşţi dintre ei se află la 200 – 800 km distanţă de Pământ şi se deplasează cu viteza de 8km/secundă pentru a se menţine pe orbită. Sateliţii de comunicaţie şi cei meteorologici sunt lansaţi până la distanţe de 36.000 km de Pământ – mult mai sus decât ceilalţi.
Plasat la această altitudine, deasupra Ecuatorului, un satelit înconjoară pământul o dată la fiecare 24 de ore, aidoma duratei de rotaţie în jurul axei proprii a Pământului. Acest tip de rotaţie se numeşte „geostaţionară”, deoarece satelitul pare static, staţionând deasupra aceluiaşi loc al planetei. E nevoie de trei sateliţi geostaţionari pentru a retransmite apelurile telefonice între oricare două puncte de pe pământ.
Prin văzduh
Aeronava Airbus A340 cântăreşte 251.000 kg. Arată de parcă nu ar putea să zboare, dar când atinge viteza de 295 km/h, botul ei începe să se ridice şi se avântă în văzduh. Avioanele sunt capabile să zboare datorită formei aripilor. Acestea determină aerul să treacă pe deasupra curburii lor, mai repede decât poate trece pe dedesubt. Astfel se creează un efect de diminuare a presiunii aerului în partea superioară a aripilor. Diferenţa de presiune dintre partea superioară şi cea inferioară a aripilor trage aripile în sus. Când această forţă, denumită „portanţă”, devine mai mare decât greutatea avionului, avionul decolează. Avioanele deţin panouri mobile în aripi (eleroane) şi în coadă (profundoare) care, la acţiunea aerului asupra lor, fac ca avionul să schimbe direcţia, să intre în ascensiune sau să plonjeze.
(Sursa: Secretele tehnicii, editare a publicaţiei Financiarul)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Vechi pluguşor
O veche sorcovă
Sorcova lui Boc
Românul, criza şi Anul Nou 2009
Din snoavele lui Amfilochie Ciobotă
Exploratori şi neguţători
Totul despre invenţii
Hoţii de codru
Un zâmbet de Anul Nou… între prietene
Un zâmbet de Anul Nou… între prieteni
Un zâmbet de Anul Nou… între soţi
Secretele bucătăriei lui Manole
Odraslă parlamentară botezată departe de ochii lumii
Prostul nu-i prost dacă nu este şi fudul
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog