În brambureala generală care există în sistemul medical se întâlnesc şi situaţii în care tratamentele medicale sunt decontate în funcţie de atenţia de care a dat dovadă medicul atunci când a introdus datele pacientului în calculator, dar şi persoane decedate care părăsesc spitalul declarate cu „stare agravată”. Pentru a-şi primi banii pentru serviciile medicale prestate de la Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate (CJAS), orice medic trebuie să întocmească o bază de date. Aceste date introduse în calculator sunt dovada muncii prestate şi, implicit, a valorii banilor ce urmează a fi primiţi. Cea mai mare gafă a unui spital botoşănean, în care a fost implicată şi CJAS, a fost făcută anul trecut, când raportările au fost făcute după ureche sau cum „suna” mai bine. Adică, au fost introduse coduri care să aducă Spitalului Judeţean mai mulţi bani. Nu conta că indicele de complexitate a spitalului era printre cele mai mari din ţară, alături de alte clinici universitare. Banii au fost daţi fără nici o problemă sau verificare. Pe cuvântul medicilor. Doar că, după aproximativ un an, reprezentanţii CJAS s-au gândit că ar trebui să verifice pe ce au dat banii. Şi atunci au avut o surpriză. Şi-au dat seama că Spitalul Judeţean a primit cu 30 de miliarde de lei vechi mai mult decât trebuia. Bani care au afectat numărul de bonuri primit de angajaţi. Acesta ar fi doar unul dintre aspectele modului în care medicii botoşăneni înţeleg să raporteze serviciile medicale efectuate. Pe de altă parte, unii medici condamnă noua lege a sănătăţii şi DRG-ul australian, adică codul după care se clasifică diferitele afecţiuni, declarând că unele intervenţii asupra pacientului, deşi îi pun viaţa în pericol, nu sunt plătite de CJAS. Printre aceste afecţiuni este amintit şi epistaxisul, adică o hemoragie nazală puternică. Se reclamă că această afecţiune este tratată de DRG-ul australian ca un simptom, nu ca o boală, deci nu este decontat, indiferent de cât munceşte medicul pentru salvarea pacientului. Delia Chelaru, medicul şef al secţiei de ORL din cadrul Spitalului Judeţean, a declarat că nu ştie cert dacă este aşa, dar, în general, secţia primeşte mult mai puţini bani decât ar trebui: „Nu ştiu dacă este aşa, nu ştiu codurile pe de rost, ca să pot spune dacă epistaxisul nu este decontat. Dar ştiu sigur că această secţie nu primeşte destule fonduri. Munca noastră nu este niciodată plătită la nivelul la care ar trebui. Chiar acum avem un pacient cu această afecţiune care este internat la noi de zece zile şi îl tratăm în colaborare cu cardiologia. Este un caz foarte grav, care ridică multe probleme”. Alt fapt care îi nemulţumeşte pe medici şi care îi face să acuze CJAS-ul de aplicarea unor legi incorecte este acela că moartea unui pacient în spital duce la nedecontarea banilor pe care unitatea i-a cheltuit pentru tratarea acestuia. Rodica Huţuleac, directorul CJAS, a răspuns acestor reclamaţii într-un mod categoric: „Nu este adevărat. Tot ce este urgenţă, caz medical, este conform legii decontat, indiferent dacă pacientul are asigurare sau nu. Dacă ei nu au trecut cum trebuie acele servicii, nu am ce le face, eu trebuie să respect legea. Cât despre moartea pacientului în spital, să nu mai vorbească degeaba. Dacă s-ar verifica, s-ar vedea câţi pacienţi au murit în spital şi câţi dintre ei sunt externaţi pentru a nu ajunge în morgă sau pentru a ştirbi din punctajul medicilor, cu fişă pe care scrie „stare agravată”. Dacă aş fi în locul lor şi aş şti că tot eu sunt cel cu probleme, nu aş avea gura mare, aş tăcea”. (Dănuţ ROTARIU)