Dând să coboare şi ultima treaptă a modulului lunar, vede el, Neil Armstrong imprimate-n praful selenar nişte urme ciudate. De opinci, parcă. Îngândurat, se depărtează niţel de modul şi dă să se apropie de un crater. Din crater apare un tip ciudat, cu pălăriuţă mică şi neagră şi chimir.
Creatura întinde hotărât mâna către Armstrong:
- Salut, io mi-s Ion!
Astronautul, siderat îl întreabă:
- Şi, de unde eşti tu?
- Apăi din Sibiu, dară.
- Şi cu ce ai venit aici? - continuă americanul.
- Cu brânză.
(Petrea Prostul)