Miniştrii europeni ai Muncii au eşuat din nou, joi seară, să ajungă la un acord cu privire la problema duratei săptămânii de lucru în Uniunea Europeană, divergenţe serioase existând în continuare în legătură cu derogările permise în prezent faţă de plafonul săptămânal de 48 de ore, informează AFP. După ce a pus pe masă o nouă soluţie de compromis, ministrul austriac al Muncii, Martin Bartenstein, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, nu a putut decât să constate amploarea divergenţelor între cei 25 şi eşecul negocierilor. Urmează acum ca dosarul să revină Finlandei, care îi va succede Austriei la preşedinţia UE începând cu 1 iulie 2006. Miniştrii europeni ai Muncii încearcă din toamna lui 2004 să ajungă la un acord cu privire la revizuirea directivei europene referitoare la durata săptămânii de lucru. Unul din principalele obiective ale acestei reforme este eliminarea dreptului de a recurge la derogările individuale, derogări care permit depăşirea plafonului săptămânal de 48 de ore în anumite cazuri. Marea Britanie se opune însă vehement la eliminarea acestor derogări, denumite 'opt out', în numele libertăţii de alegere, această poziţie beneficiind şi de sprijinul Germaniei şi a majorităţii statelor membre. De cealaltă parte se regăsesc ţări precum Franţa, Suedia, Belgia, Finlanda şi Spania, care cer eliminarea posibilităţii de depăşire a plafonului săptămânal de 48 de ore, pentru protejarea muncitorilor.