Badea Gheorghe, negru de supărare, îşi ascuţea securea în şopron. Hrîssst! Hrîssst! Apare badea Istvan:
- Apăi, no, sară bună, bade Gheorghe!
Gheorghe, supărat, nu răspunde, ascute mai departe securea. Hrîssst! Hrîssst!
- Bade Gheorghe spune ce s-o 'ntâmplat ,că doar asară ne-om despărţât prietini la sticla de pălincă?
Gheorghe nimic. Ascute mai departe securea. Hrîssst! Hrîsssst!
- Bade Gheorghe, spune odată ce s-o 'ntâmplat şî nu mă mai fierbe atâta?
- Mă, nu l-oţ omorât voi pe Mihai Viteazul?
- Da, bade Gheorghe , da' asta o fost acu' patru, cinci sute de ani.
- Apăi, să ştiţi voi c-aţi încurcat-o rău, mă!
- De ce, bade Gheorghe?
- Păi, eu azi dimineaţă am aflat!
(Petrea Prostul)