Absolventii de nationalitate care au dat bacalaureatul săptămâna trecută din istorie si care au ales să scrie lucrarea în limba lor maternă, deci nu varianta pentru liceele unguresti, au avut de răspuns si la niste întrebări referitoare la Legea Minoritătilor si la alegerile de autoguvernări minoritare.
Subiectul cu numărul 12 a cuprins următoarele patru întrebări: a) Enumerati două trăsături care trebuie să fie caracteristice pentru o minoritate în conformitate cu legea. b) Se poate forma o autoguvernare de minoritate paralel cu autoguvernarea pe localitate? Argumentati-vă răspunsul. c) Un cetătean sârb poate vota pentru deputatii autoguvernării de minoritate sârbă? Argumentati-vă răspunsul. d) Chinezii care s-au stabilit si au obtinut cetătenie în patria noastră pot constitui o autoguvernare de minoritate?
În îndrumătorul pentru corectarea subiectelor la proba scrisă (îl găsiti pe internet pe site-ul Ministerului Învătământului: www.okm.gov.hu) sunt publicate si răspunsurile corecte: a) Etnie autohtonă cel putin de un secol sau cetătenie maghiară sau limbă proprie sau cultură proprie. b) răspuns: Da; argumentare: pentru că legea stipulează că minoritătile au dreptul de a crea autoguvernări ale minoritătilor. c) răspuns: Nu; argumentare: pentru că nu este cetătean maghiar. d) răspuns: Nu; argumentare: pentru că nu figurează în enumerarea minoritătilor sau nu trăiesc de un secol în Ungaria. Introducerea printre subiectele de bacalaureat a informatiilor despre autoguvernările minoritare este cea mai bună metodă pentru a modela gândirea tinerilor de nationalitate spre această formă de organizare.
Unu: pentru că în acest fel ei sunt obligati să învete la scoală Legea Minoritătilor si doi: pentru că sunt învătati că aceasta este singura formă în care îsi pot trăi viata ca slovaci, sârbi sau români. În cazul nostru, al românilor din Ungaria, tinerii de la liceul românesc au putut afla până acum doar că pentru ei organizatiile numite autoguvernări locale sau Autoguvernare pe Tară sunt niste bastioane insulare de necucerit, în care ei nu au ce căuta, eventual să participe la câte o sărbătoare si să recite poezii, si că ATRU este organizatia care vrea să preia scoala lor pentru a face cu ea nu stim ce.
Bineînteles, problema trebuie privită în general, si nu redusă doar la nivelul reprezentantelor românesti, pentru că cele cuprinse în Legea Minoritătilor sunt valabile pentru toate minoritătile nationale si etnice din tară. Decât că ceea ce la unii este un lucru normal, la altii pare a fi anormal. Până când la nemti sau la greci viitorii membri ai autoguvernărilor minoritare devin membrii organizatiilor de tineret, noi, românii avem dezavantajul ca nici măcar asociatii de tineret să nu avem. Adică, pe hârtie da, avem, dar în realitate, nu. Până când nu se refac sau nu se reactivează aceste organizatii de tineret, bineînteles din tinerii de azi, nu din cei de ieri sau alaltăieri, nici o sansă nu are comunitatea noastră să scape de niste moguli betonati" în acest sistem.
Pe de altă parte, ar fi interesant de văzut si de analizat oare câti absolventi ai Liceului N. Bălcescu" din Jula au ales să scrie bacul la istorie în limba română. Cunoscând experientele din anii trecuti, mi-e teamă că nu multi. Majoritatea a ales si de această dată să scrie teza de istorie redactată pentru liceele unguresti. Si dacă este asa, chiar nu are prea mult rost să se insereze subiecte despre autoguvernările minoritare în teza elevilor de nationalitate, pentru că informatiile nu ajung la grupul tintit. Si nu ne poate bucura nici dacă la nemti, slovaci sau croati au scris mai multi absolventi teza de istorie în limba lor maternă. Doar ne poate întrista că tinerii nostri nu preferă limba română si nu îi interesează viitorul comunitătii române din Ungaria. Și nici nu-i de mirare, atâta timp cât nu au modele demne de urmat.
Eva Iova (Romanian Global News)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.
