„Tulburările de personalitate”

După mai bine de un deceniu, medicul Nicolae Vlad, doctor în ştiinţe medicale, revine la tema tulburărilor de personalitate, tratate în ediţia din 1995,punând la dispoziţia specialiştilor, şi nu numai, conţinutul unui op revăzut, completat şi adăugit, intitulat „Turburările de personalitate în semnificaţia clinică şi relaţională”.
Prefaţată de acad. prof .dr. Gheorghe Scripcaru şi acad. prof. dr. Constantin Romanescu, noua apariţie editorială realizată la „Quadrat” Botoşani reprezintă nu numai un volum sporit de informaţii în raport cu precedenta, dar şi un salt calitativ apreciabil, lucrarea însumând date de ordin ştiinţific în domeniu, de ultimă oră, precum şi un important număr de studii făcute, un registru cazuistic bogat, cu multă acurateţe profesională şi o competenţă ce este caracteristică autorului.
Domeniul psihiatriei, în care dr. Nicolae Vlad excelează, ca fiind „printre cei mai importanţi experţi antrenaţi într-o problemă atât de importantă pentru ţara noastr㔠– subliniere făcută de acad. C. Romanescu, valorifică nu numai propria experienţă, ci şi rezultatele unor distinşi medici şi psihologi colaboratori, conţinutul volumului reprezentând emblematic caratele muncii de calitate ce merită cu prisosinţă elogii nu numai în cadrul organizat al instituţiilor de sănătate, ci şi în rândul beneficiarilor – bolnavii aflaţi în zona preocupărilor colectivului medical condus de doctorul Nicolae Vlad.
Cartea, structurată în 15 capitole, tratând o problematică ce porneşte de la consideraţiile generale asupra personalităţii umane şi până la problemele expertale în tulburările de personalitate, se opreşte succesiv la definirea tulburării de personalitate, aspecte clinice şi relaţionale, clasificări şi diagnosticări, aduce în faţa cititorilor aspecte demografice şi de morbiditate, studii şi evaluări făcute în timp şi pe loturi de bolnavi, valorifică rezultatele studiilor encefalografice şi cele de folow-up, implicaţiile de ordin social ale dizarmonicilor, asistenţa de specialitate, în condiţiile adaptării la normativele implementate în activitatea unităţilor spitaliceşti, ca urmare a aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Mulţimea de grafice, histograme şi date statistice amplasate în capitolele ce impun acest lucru ajută cititorul să se edifice concret în problematica cercetată.
Încă o dată, trebuie să subliniem că, prin apariţia acestei lucrări, suntem martori la o activitate de cercetare care onorează medicina botoşăneană, sperând că vom avea în curând şi alte asemenea lucrări, din domenii în care personalul medical antrenat în practica spitalicească, îndeosebi, poate să-şi aducă o importantă contribuţie nu numai la cercetare, ci şi la valorificarea rezultatelor acesteia. Evocând, din nou, calităţile demersului editorial făcut de doctorul Nicolae Vlad, pe baza datelor proprii judeţului Botoşani, apreciem faptul că autorul a desfăşurat o amplă muncă de culegere a datelor, de sistematizare şi valorificare a acestora şi că opinia sa se impune a fi menţionată în încheiere: „Cercetarea lucrării oferă un prilej de analiză meditativă asupra activităţii complexe în relaţia dintre natură şi societate.”
(Dumitru Ivan, directorul editurii „Quadrat”)