Vinerea Mare

Vinerea Mare, numită şi Vinerea Patimilor, este ziua de doliu a creştinătăţii: atunci a fost răstignit Mântuitorul. De aceea, în această zi, în orice biserică creştină din lume, nu se oficiază slujba Liturghiei. Liturghia însăşi înseamnă jertfă şi se consideră că nu se pot aduce două jertfe în aceeaşi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgică.
În schimb, vineri seara se oficiază Denia Prohodului. Mai întâi, tineri si bătrâni, în lanţ neîntrerupt, trec pe sub masa plină de flori, masă ce simbolizează catafalcul Domnului. Pe ea este aşternută o faţă de masă bogat pictată, cu punerea în Mormânt a Mântuitorului (Epitaf), precum si Evanghelia împreună cu Crucea. Apoi, preoţii, strana şi credincioşii cântă Prohodul Domnului.
În Vinerea Mare, se amenajează Sfântul Mormânt: sunt pregătite candelele, iar pe lespedea din interior sunt aşezate o candelă stinsă, o carte de rugăciuni şi patru mănunchiuri de lumânări. După slujba Prohodului, pentru a nu da loc la îndoieli, se controlează Sfântul Mormânt şi se sigilează.
Vinerea Mare, poartă şi numele de Vinerea Seacă, pentru că în această zi se ţine post negru. Se crede că cine nu mănâncă nimic în Vinerea Mare va fi sănătos, nu îl va durea niciodată capul şi va şti că moare cu trei zile înainte de a se întâmpla aceasta.
Este bine ca atunci când te scoli să calci pe o bucăţică de fier, pentru a fi ferit tot anul de lovituri. Se spune că cine se scaldă în râu înainte de a răsări soarele, nu va mai avea probleme cu oasele, iar în Bucovina, cine se scufundă de trei ori într-o apă rece va fi sănătos.
Femeile ţin în mod special la respectarea vinerilor în general şi cele 12 vineri {1. înainte de sărbătoarea celor 40 de mucenici (9 martie); 2. înainte de Buna Vestire (25 martie); 3. înaintea Sfintelor Paşti (oscilant); 4. înaintea Pogorârii Duhului Sfânt (7 iunie); 5. înaintea Naşterii sf. Ioan Botezătorul (24 iunie); 6. înaintea Sfinţilor Petru şi Pavel (29 iunie); 7. înaintea Adormirii Maicii Domnului (15 august); 8. înaintea Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august); 9. înaintea sărbătorii Sfintei Cruci (14 septembrie); 10. după Înălţarea Sfintei Cruci; 11. înainte sărbătorii Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie); 12. După Naşterea Domnului (25 decembrie)} de peste an în special, în credinţa că Sf. Vineri le-ar aduce un mare necaz dacă ar coase, ar ţese, ar toarce sau ar albi cămăşi în cursul acestei zile. Nu se coace pâine, nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi, întrucât nu ar rodi. Se crede că dacă plouă în Vinerea Seacă anul va fi mănos, iar dacă nu plouă, anul va fi neroditor.