Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Economic
Sănătate
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Comentarii
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
11050
De la 07 Ianuarie 2003
122871117
Vizită de lucru a mediei botoşănene la Bălţi

Cum au răsărit în Moldova flori capitaliste din cenuşa Imperiului Sovietic

  • Ioan Rotundu
  • 6 December 2017, 23:00
Marţi, 5 decembrie, primarul municipiului Botoşani, Cătălin Mugurel Flutur, a invitat reprezentanţi ai mediei botoşănene pentru o vizită de lucru în municipiul Bălţi, Republica Moldova, pentru a vedea cu toţii, la faţa locului, cum funcţionează mecanismul economic de rang mondial – Zona Economică Liberă (ZEL). Ne-am îmbarcat la prima oră a dimineţii, când afară mânjea de ziuă, în microbuzul Primăriei, 20 la număr, iar primarul Flutur a ordonat şoferului cap-compas vama de la Stânca.
Mai cu hurducături de la gropile din asfaltul şoselei, mai cu câte o glumă, şi aici remarc buna dispoziţie în care se află mai tot timpul Sorin Bradu, fost reporter de presă scrisă şi om de televiziune ajuns acum consilierul pe probleme de imagine a primarului Flutur, am ajuns la vamă. Aici am fost întâmpinaţi de către şeful de vamă Ionel Ungureanu. Amabil, şeful ne-a servit cu apă minerală şi cine a simţit nevoia s-a putut delecta gustând şi un păhărel cu coniac moldovenesc, pentru a se obişnui cu atmosfera de dincolo de apa Prutului.
Am remarcat oua faţă a sediului Vamei, o clădire modernă şi care oferă condiţii civilizate pentru cei care simt nevoia unei relaxări până se îndeplinesc formalităţile de trecere a frontierei. Ne-a dat şeful de vamă şi câteva sfaturi utile despre ce obiceiuri mai delicate au moldovenii şi cum ar trebui să procedăm. Pe cei care au simţit nevoia să meargă la toaletă le-a recomandat s-o facă aici pentru că în vama moldovenească Costeşti toaletele sunt încuiate iar de te apucă pandaliile pe la vreun gard dosnic, amenda aplicată de poliţiştii lor de frontieră este de 1.000 lei. N-a apucat vameşul să ne dea sfatul că unii dintre noi au şi întrebat unde-i toaleta.
La moldoveni vama a durat câteva minute. Ne-a verificat poliţistul de frontieră pe fiecare în parte după poza din buletin, după care ne-a urat drum bun spre Bălţi. În microbuz cu noi a urcat şi botoşăneanul Marcel Ţăruşi, expert în probleme economice şi de administraţie publică angajat la Primăria Bălţi pe post de expert. Ţăruşi este cel care a făcut posibilă colaborarea colaborarea dintre Primăria Bălţi cu cea din Botoşani, colaborare care a avansat repede, după cum avea să recunoască chiar primarul din Bălţi, Igor Şeremet.
De cum am ieşit din vama Costeşti şi ne-am înscris pe drumul spre Bălţi privirea mi-a fost atrasă de peisajul de toamnă târzie a naturii dar mai ales de satele prin care am trecut, sate răsfirate printre pâlcuri de pădure. Casele sunt cernite, aşa cum le-am văzut şi în zona Lipcani – Pererita, mult mai la nordul Republicii Moldova, Case cernite şi acoperite cu controversatul azbest despre care se spune că ar fi radioactiv. Zone sărace, cu nelipsitul gunoi pe lângă case, cu garduri lipsite de trăinicie că de frumuseţe nu poate fi vorba.
Rar, foarte rar, privirea îţi este intrigată de câte o căsuţă voluminoasă dar zugrăvită tot în culori cernite specifice cortinei de fier pe care regimurile comuniste au tras-o pentru ca cetăţenii să nu vadă traiul luminos al „îmbuibaţilor” de capitalişti şi să râvnească şi ei la aşa ceva.
Drumurile sunt mai proaste ca ale noastre, aşa că hurducăturile s-au înteţit. Eram vecin de scaun cu expertul Ţăruşi iar informaţiile oferite de acesta erau extrem de interesante. Nu mai fusesem în Bălţi din 1992 şi eram curios să aflu ce schimbări s-au produs între timp.
La intrarea în Bălţi cenuşiul lăsat moştenire de Imperiul Uniunii Sovietice, un fel de recompensă pentru zecile de mii de deportaţi în Siberia şi Kamceatka, ne-a întâmpinat provocând tristeţe. Pe măsură ce am pătruns spre inima oraşului peisajul urbanistic a început să se învioreze, să apară clădiri cu arhitectură plăcută, să se facă simţită aglomeraţia urbană, deşi oraşul care are cam acelaşi număr de locuitori ca şi Botoşaniul este de trei ori mai întins ca suprafaţă.
Microbuzul a parcat în faţa clădirii Primăriei (foto 2). Sediul Primăriei este comun cu cel al Prefecturii, o clădire masivă, cernită, cu multe coloane specifice arhitecturii moscovite. Me-a întâmpinat un funcţionar despre care am aflat că ar fi mai vechi în instituţie şi cunoaşte foarte bine oraşul.
Am fost invitaţi în interior, Spaţii largi largi la parter, scaune de aşteptare peste tot dar puţini cetăţeni veniţi cu treburi. Pe nişte scări largi am urcat până la ultimul etaj. Holurile lungi erau acoperite covoare cărare elegante iar pereţii ornaţi cu fotografii ale foştilor primari sau grafice. Ne-au invitat într-o sală de şedinţe destul de încăpătoare şi am fost poftiţi, ca până va veni primarul Şeremet, să servim o apă mineral, cafea şi din platourile bogat ornate cu fel de fel de dulciuri. N-au lipsit nici păhărelele cu celebrul coniac moldovenesc a căprui tărie este puternic compensată de aroma care diferă de la un sortiment la altul în raport de podgoria unde a fost preparat dar contează foarte mult şi anii de vechime. N-a durat mult timp şi în s-a şi-a făcut apariţia primarul Igor Şeremet însoţit de Consulul General al României la Bălţi, diplomatul Mihail Baciu (foto 3), ieşean de-al nostru.
Dacă ambii primari (foto 4)au luat loc în capul unei lungi mese la care ne-am aşezat faţă în faţă media botoşăneană cu cea locală, consulul general a preferat să ocupe loc în lateral, semn al unei modestii izvorâte din educaţia diplomatică, din cea de fost profesor universitar şi de publicist, pentru că acest consul are publicate mai multe volume şi articole despre experienţa sa diplomatică începută cu ani în urmă ca ambasador al României în Bielarusia la Minsk.
Cei doi primari au explicat cum s-a închegat colaborarea dintre Bălţi şi Botoşani şi cum au ajuns ca de la nesfârşitele vorbe specifice politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului să se treacă la fapte constând în semnarea unui acord de colaborare menit să adusă îmbunătăţiri urbanistice în ambele oraşe, cu finanţare din fondurile europene.
Despre actualul primar de Bălţi am aflat lucruri interesante chiar din gura sa. Adevăratul primar al Bălţilor este ucraineanul Vasili Panciuc care deţine funcţia de 15 ani, adică din anul 2001. În decembrie 2014 Panciuc a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Pentru că legea permite, Igor Şeremet a fost delegat de Guvernul Chişinău primar interimar. Şeremet este de profesie avocat avocat specializat pe Dreptul privat internaţional. Este avocatul omului de afaceri moldovean Vladislav Musteaţă acuzat de evaziune fiscală de mai multe milioane de lei şi care are o firmă şi în România, la Bucureşti.
Mi s-a mai suflat că interimarul Şeremet are afaceri în Rusia, este foarte bogat şi chiar şi-a permis ca din banii proprii să finanţeze acoperirea cu pavele a două trotuare lungi de câţiva kilometri pe artera principală a oraşului, zona centrală. Discuţia din sala de şedinţe a fost completată cu o deplasare în teren, respectiv în zona civică a Bălţilor. Şeremet ne-a dus în parcul central numit „Mihai Eminescu” şi ne-a explicat de modernizări vor fi făcute în cadrul acordului de colaborare semnat cu Primăria Botoşani.
Într-un colţ de parc, pe jos, moldovenii amenajaseră un fel de iarmaroc expunându-şi mărfurile de vânzare. Un poliţist se plimba ţanţoş printre ei. Aveam să aflu că este chiar şeful Poliţiei Municipale.
Şeremet ne-a arătat şi o arteră închisă circulaţiei şi transformată în pietonal, lungă de aproape un kilometru pe care, de asemenea, o va moderniza. La o fântână arteziană sute de porumbei se plimbau printre copii sau poate copii printre ei. Nu s-a plâns primarul că porumbeii fac mizerie şi zgomot cum s-a plâns la noi Florin Ţurcanu pe vremea când era preşedintele Consiliului judeţean. O clădire vopsită în nuanţe maronii, masivă prin dimensiunea proporţiilor, mi-a atras atenţia. Era clădirea teatrului „Vasile Alecsandri”.
Nu departe de clădirea teatrului se află in alt parc cu statuile scriitorilor clasici şi un frumos portic (foto 1) pe a cărui frontispiciu stă scris „Pe-un picior de plai…” Şi acest parc va fi modernizat.
De primarul Şeremet ne-a despărţit în faţa clădirii primăriei. Grăbiţi, ne-am urcat în microbuz. Eram aşteptaţi de nemţi în Zona Economică Liberă şi am fost atenţionaţi că dacă nu vom fi la poarta de intrare la ora 13.00, nu vom mai fi primiţi. Nemţii sunt extrem de exacţi. Dacă vii mai degrabă de ora fixată, aştepţi la intrare. Dacă ai întârziat, adio, nu te mai primesc. Noi am ajuns exact când trebuia. /Va urma)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Bancul zilei: E doar în banc, în realitate…
Horoscopul zilei de 7.12.2017
Ungaria: Eurodeputatul Bela Kovacs (Jobbik, extrema dreapta), inculpat pentru spionaj in favoarea Rusiei
Tudose spune ca nu il remaniaza pe Bodog din cauza crizei de imunoglobina
si ca a fost gasita solutia pentru rezolvarea problemei
Consiliul fiscal reteaza optimismul guvernamental:
Vedem o supraevaluare semnificativa a veniturilor din TVA si o subevaluare a necesarului de cheltuieli de asistenta sociala
La moartea ultimului rege
Dan Barna la dezbaterea legilor Justitiei:
"Noi, Parlamentul, nu putem dezbate? Hai sa plecam acasa daca suntem atat de idioti!"
Vlad Voiculescu acuza Guvernul ca a cedat lobby-ului companiilor pharma si a "deschis cutia Pandorei"
prin suspendarea taxei clawback pentru imunoglobulina: Introducerea unui mecanism de pret diferit pentru medicamentele esentiale de pe lista OMS - solutia corecta
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog