Rromii botoşăneni din satul Baranca (comuna Cristineşti) vor creşte capre, la solicitarea lor, graţie unui proiect Phare 2006, din fonduri europene. Valoarea proiectului este de 64.485 Euro, din care 49.900 Euro o reprezintă finanţarea nerambursabilă a UE, 6.085 Euro contribuţia ADCIA şi 8.500 Euro a Consiliului Local Cristineşti, în calitate de parteneri principali.
„Ferma de capre – Bărăncuţa” are drept scop calificarea a 50 de tineri rromi în meseria de crescători de animale şi lucrători culturi agricole, creşterea accesului pe piaţa muncii a 40 de tineri romi, angajarea a 10 din aceştia în primul an în cadrul micro fermei.
În cadrul proiectului, 15 familii cu situaţie de risc vor primi câte o capră. „Baranca, Cristineşti e o comunitate extrem de săracă, cu romi. Banii vin pe linia romilor. Comunitatea de acolo a decis că le trebuie o fermă de capre. Este o activitate generatoare de venit fiindcă acesta este un business. Au comunicat la Botoşani intenţia lor şi doamna Semiramida Balan m-a rugat să fac un proiect pe tema asta. Proiectul s-a dovedit a fi viabil, a primit finanţare şi urmează să facem o fermă de capre la Baranca”, a spus Florin Aioniţoaie (foto).
Ieri, coordonatorii şi partenerii de proiect i-au anunţat pe romii din Baranca că dorinţa lor a devenit viabilă şi că OJCA le asigură şcolarizarea pentru a se iniţia în tainele creşterii animalelor, în speţă, a caprelor. „Doar o parte din cei şcolarizaţi vor fi angajaţi, dar important e că vor obţine o diplomă”, a mai adăugat Florin Aioniţoaie, specificând că în cadrul proiectului vor fi achiziţionate 200 capre, fiind totodată prevăzute fonduri pentru trei ţapi din rasa alpină.
Vom urmări cu mult interes derularea acestui program. Este ştiut faptul că ţiganii n-au avut şi nu au darul muncii. Este de aşteptat ca din moment ce vor primi caprele, acestea ori vor fi vândute, ori mâncate. Şi mai interesat este faptul că cel care este managerul acestui proiect, n-are nici în clin, nici în mânecă cu activităţile de zootehnie, Florin Aioniţoaie fiind actor la teatrul „Mihai Eminescu”.
Din moment ce actorii încep să aibă aplecare spre zootehnie iar ţiganii spre muncă, am putea spune că sa-ntors lumea cu fundul în sus, dacă nu cumva avem în faţă o adevărată treabă ţigănească. Mă refer la dispariţia în curând a fondurilor alocate acestei aşa-zise ferme de capre, fără să behăie cineva ceva despre eventuala dispariţie. Dar, aşa cum spuneam, Jurnalul va urmări derularea programului, iar de nu vom avea dreptate în cele presupuse, ne vom cere scuze în mod public. (Eliza Sofian)