Cum s-a scris, la Simpozion au participat profesori de istorie, primari, jurnalişti şi oameni de cultură din raionul Râşcani, Republica Moldova şi din Ţinutul Herţa, Republica Ucraina.
Invitat, prefectul Costică Macaleţ a urcat la prezidiu şi a cuvântat în spirit românesc, lăsând să se înţeleagă că o unire din nou cu România va avea loc, numai să se ivească momentul politico-economic oportun. Cu acest prilej, primarul comunei Târnauca, Ion Pantea şi primarul comunei Lunca, Dumitru Lupu, primarul Alexandru Munteanu de la Costiuneşti, toţi din Ucraina, au cerut prefectului să se urgenteze deschiderea punctului vamal de la Racovăţ Pomârla. Iar prefectul s-a cam bâjbâit în căutarea unui răspuns, semn că nu cunoştea situaţia. Până la urmă, ca să scape de insistenţele şi a celorlalţi primari din n Ţinutul Herţa, prefectul a declarat că după ştiinţa sa acest punct vamal se va deschide pe la toamnă.
Spre finalul Simpozionului, când prefectul era deja plecat spre Botoşani, primarii ucraineni au cerut prof. Constantin Moroşanu să insiste pe lângă prefect ca măcar în zilele de Paşti să fie deschis acest punct vamal. Este ştiut vă atunci când Stalin a despărţit Nordul Bucovinei de România nu s-aţinut cont de nimic care să fie în favoarea românilor. Aşa s-a ajuns ca localitatea Herţa să fie tăiată de graniţă pe uliţa mare, jumătate de sat rămânând României şi jumătate trecând la Ucraina. Doar fâşia îi desparte pe fraţi, cumetri, nepoţi de bunici.
Câtă vreme punctul vamal de la Racovăţ a fost deschis, rudele se puteau vizita foarte uşor. Acum sunt nevoite să vină prin Republica Moldova, pe la punctul vamal Rădăuţi Prut sau prin vama Siret. Toţi cei din Ucraina ar vrea să-şi viziteze rudele de Paşti, de aceea primarii se roagă ca măcar în zilele de Paşti să fie deschisă vama Racovăţ.
Prof. Moroşanu l-a informat pe prefect de dorinţele celor din Ucraina, dar prefectul s-a spălat repede pe mâini, recomandându-i lui Moroşanu şi primarilor respectivi să facă demersuri la Consulatul ucrainean de la Suceava şi cel românesc de la Cernăuţi. Ieri, profesorul m-a sunat şi m-a întrebat ce mai poate face.
Dacă tot s-a dat prefectul la Darabani român patriot, adept al unirii, de ce oare nu-l sună direct pe premierul Ponta care să ceară şefului Vămilor să dea ordin de deschidere a vămii de la Racovăţ numai pentru zilele de Paşti? Prefectul nu-l va suna pe premier pentru că nu-i place să-şi asume responsabilităţi iar românii din Ţinutul Herţa vor constata cu tristeţe că tocmai autorităţile neamului din care fac parte i-a abandonat străinilor.
Poetul român, cetăţean al Ucrainei din satul Herţa, Gheorghe Regăţeanu, pe numele adevărat Gheorghe Şodrânga, în volumul său intitulat Micul Regat are poezia Voi români din care reproduc următoarea strofă:
Vodă! De ce tu nu vii
Ca să-i vezi pe-ai tăi copii,
Ce-au rămas ai nimănui
Într-o ţară a nu ştiu cui.
Românii din Ucraina nu ştiu că actualii conducători ai României nu sunt credincioşi neamului şi apărători ai poporului precum voievozii din cartea de Istorie. Conducătorilor României de astăzi le lipsesc virtuţile neamului, aşa cum le-a consemnat Istoria de-a lungul existenţei lui.
Datorită indiferenţei autorităţilor române, în special a celor din Botoşani, românii din Ucraina îşi vor petrece Paştele departe de rudele dragi. O ruşine pe care istoria locului n-o va ierta prefectului Macaleţ.
Ioan Rotundu
Foto: Prof. Onofriciuc - Cernauţi