Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Cultură
Infracţiuni
Economic
Fapt divers
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Mondene
Gastronomie
Reportaje
Comentarii
Religie
Caricaturi
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
16698
De la 07 Ianuarie 2003
122876765

Pacea de la Bucureşti (16/28 mai1812) şi consecinţele acesteia

  • 15 May 2015, 23:00

Decăderea Imperiului Otoman a creat o gravă primejdie pentru Ţările Române, căci noi pretendenţi la “moştenirea Porţii”, ca Austria şi Rusia, au desfăşurat numeroase acţiuni cu caracter expansionist, majoritatea pe seama spaţiului românesc. Astfel, în secolul al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea şase războaie - 1710-1711; 1716-1718; 1736-1739; 1768-1774; 1787-1792; 1806-1812, au opus, în principal în spaţiul Ţărilor Române, Poarta, Rusia şi Austria, care au provocat distrugeri şi grave mutilări teritoriale.
Însă, cea mai dureroasă pierdere teritorială, a fost anexarea Basarabiei de către Rusia. La începutul războiului din 1806-1812, dintre Rusia şi Imperiul Otoman, conform unui acord secret franco-rus, Moldova şi Ţara Românească au fost ocupate de către trupele ruse. În cadrul întrevederii din 1808, de la Erfurt, Napoleon I a sprijinit ideea ţarului Alexandru I de a ocupa Ţările Române. Rezistenţa otomanilor şi complicarea situaţiei internaţionale l-au determinat pe ţar să se mărginească la a cere doar Moldova, până la Siret, iar mai târziu, doar până la Prut. În tratativele de pace de la Bucureşti, din 1812, purtate prin intermediul bogatului negustor Manuc-Bei, dragomanul Dumitrache Moruzi a fost cumpărat cu bani grei, de către ruşi, tăinuind sultanului o scrisoare a lui Napoleon, care informa Poarta despre începutul campaniei sale împotriva Rusiei. Deoarece începuse expediţia lui Napoleon, Alexandru I a grăbit încheierea păcii. Astfel, prin pacea de la Bucureşti, din 16/28 mai 1812, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost anexat de Rusia. Denumirea de Basarabia vizase, iniţial, zonele de sud, dar apoi a fost extinsă la nivelul întregului teritoriu. Începea, astfel, drama Basarabiei supusă unei politici de rusificare forţată.
Prin această pace de la Bucureşti, considerata, de mulţi istorici, ca fiind una frauduloasă, deoarece Poarta ceda un teritoriu care nu-I aparţinea, Imperiul Ţarist rupea din trupul Moldovei un teritoriu de 45.630 km˛, cu 482.630 de locuitori , 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate, conform recensământului efectuat de ruşi in 1817. Menţionăm că populaţia românească reprezinta 87%, restul etnicilor fiind ruteni, evrei, lipoveni, greci, armeni, bulgari, găgăuzi. Basarabia constituia o zonă cu importanţă economic, date fiind numeroasele cirezi de vite şi cantităţile mari de cereale ce se obţineau aici.
Cu toate acestea, din cauza asupririi naţionale, s-a desfăşurat, mereu, un exod de populaţie peste Prut, în Moldova. În 1818 ,regiunea a primit statutul de regiune de graniţă (oblastie), iar centrul său a fost stabilit la Chişinău. Până în 1828 teritoriul a fost condus de un guvernator militar ce colabora cu un sfat boieresc. Pentru a atrage boierimea locală, s-au distribuit, către aceasta, pământuri în alte zone ale Rusiei şi a fost proclamată drept nobilime ereditară.
În 1828, autonomia Basarabiei a fost desfiinţată, provincia fiind încorporată guberniei Novorosiisk. Abia în 1871 Basarabia capătă statut de gubernie, fiind guvernată autocratic.
Ţarismul a desfăşurat o intensă politica de colonizare cu populaţie slavă, ucraineană, poloneză şi chiar germană, adusă din zonele Mării Baltice. În administraţie s-a desfăşurat un proces de rusificare tot mai accentuat. Statutul de gubernie a semnificat aplicarea legilor ruse, introducerea instituţiilor corespunzătoare, obligativitatea folosirii limbii ruse şi a alfabetului chirilic în administraţie, biserică şi şcoală.
S-a deschis, astfel, drumul politicii de deznaţionalizare, ceea ce a generat protestul populaţiei româneşti. În Basarabia, principala formă a luptei naţionale a devenit lupta pentru păstrarea limbii române. În 1848 s-a publicat gazeta “Românul”, iar în 1862 boierul Cristi cerea permisiunea de a deschide o tipografie, dar solicitarea i-a fost respinsă.
În 1867, limba română a fost interzisă în toate şcolile din Basarabia, limba rusă devenind obligatorie. În campania de rusificare s-a remarcat Episcopul Pavel Lebedev. S-a decis, de asemenea, ca toate cărţile vechi bisericeşti să fie strânse din sate şi trimise la Arhiepiscopia din Chişinău, unde, multe din ele, au fost distruse.
Totuşi, în 1890, autorităţile ţariste erau nemulţumite de menţinerea şi afirmarea specificului naţional al populaţiei româneşti, astfel că ţarul Rusiei a cerut guvernatorului Batiuşkov să cerceteze cauzele ineficienţei procesului de rusificare . Românii au continuat, astfel, să reprezinte, în ciuda politicii de deznaţionalizare, contingentul etnic cel mai important din Basarabia, însemnând, la 1907, 53%.
La inceputul secolului al XX-lea, mişcarea naţională a populaţiei româneşti s-a intensificat. Ea a fost condusă de o pleiadă de intelectuali, precum Ion Inculeţ, Ion Pelivan ,Emanoil Gavriliţă, Alexandru Nour, Constantin Stere, Pantelimon Halipa, Vasile Stroescu şi alţii. După revoluţia din 1905-1907, în Basarabia s-au afirmat trei grupări, şi anume gruparea radicală a studenţilor, cea a intelectualilor, cea a boierilor moldoveni conduşi de P. Dicescu, care au format, mai târziu, Partidul Moldovenesc Democrat. La Chişinău s-a format şi a activat “Societatea Moldovenească Pentru Răspândirea Culturii Naţionale” şi a fost publicat ziarul “Basarabia”.
În ciuda represiunii, populaţia românească a continuat sa militeze pentru emanciparea naţională, folosirea limbii române în şcoală, în biserică şi în administraţie, menţinând, astfel, viu spiritul românismului şi contribuind la pregătirea terenului pentru unirea de la 1918, cu patria mamă, România.
Astăzi, când comemorăm 203 ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist, şi când pericolul expansionismului rus este cât se poate de iminent, ne punem intrebarea: este posibilă o nouă pace de la Bucureşti? Să sperăm că nu.
Profesor,
Lucian FLOREA
Sursa: www.plaidarabanean.ro

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Bancul zilei: Bătrânul cel isteţ
Reţeta zilei: Muşchi de vită cu sos de brânză
Horoscopul zilei
Sorin Frunzaverde, cercetat sub control judiciar
\DNA: Frunzaverde si-a folosit influenta in scopul obtinerii mai multor voturi la prezidentialele din 2014
Papa Francisc va vizita Romania. Suveranul Pontif a acceptat invitatia presedintelui Klaus Iohannis
Liviu Dragnea a demisionat din functia de ministru
dupa sentinta in dosarul Referendumului: Ma consider nevinovat / Un precedent periculos pentru democratie
Cornelia Catanga a urcat pe scena si a intrerupt concertul saxofonistului Kenny Garrett din Capitala
Comandantul NATO in Europa, Philip Breedlove: "Cred ca trebuie sa luam in serios amenintarile nucleare ale Rusiei"
Firmele care participa la licitatii, obligate sa ateste ca si-au platit subcontractantii
O serie de operatori de telefonie mobila intentioneaza sa blocheze reclamele online pe retelele lor
Minciuna ca mod de viata
Guvernul Ponta se razgandeste: Ministrul Teodorovici elimina taxarea bacsisului.
Noaptea muzeelor la Botoşani
Aproximativ 8.300 pachete de ţigări descoperite de poliţiştii de frontieră
„Cu viaţa mea apăr viaţa” – etapa judeţeană
Caricatura zilei: Papa Francisc şi Klaus
Lumea lu' Rotundu: Banii n-aduc fericirea
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog