În colaborare cu prof. Constantin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa din Darabani, primarul comunei Coţuşca, Dan Vezeteu, a organizat în primă ediţie un festival al tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă având ca invitaţi şi păstrători ai acestor comori culturale româneşti din raioanele Regiunii Cernăuţi Ucraina şi raionul Briceni din Republica Moldova.
Însă modul în care românii din Bucovina ucraineană au prezentat tradiţiile şi obiceiurile păstrate aşa cum le-au moştenit de la stră-străbunici a uimit şi impresionat până la lacrimi întreaga asistenţă formată din peste 500 de spectatori, localnici din Coţuşca dar şi veniţi din comunele vecine.
Într-un mod deosebit şi surprinzător pentru tradiţiile şi obiceiurile noastre botoşănene s-a prezentat Grupul Armonia din localitatea Mahala, raionul Noua Suliţă Ucraina condus chiar de primarul comunei, profesoara de muzică Elena Nandriş, o mare româncă care duce o luptă înverşunată cu autorităţile ucrainene pentru a păstra limba şi tradiţiile românilor. Primăriţa nu scapă niciun prilej să se laude că localitatea Mahala, aflată în apropiere de Cernăuţi, este formată din români în proporţie de 98% şi că în Mahala se respiră şi trăieşte româneşte.
Grupul Armonia a prezentat o suită de colinde total diferite ca muzică şi versuri de cum sunt colindele noastre. Nandriş susţine că aşa erau colindele pe vremea tinereţii bunicilor săi aflaţi sub stăpânire austriacă şi ajunşi să-şi sfârşească zilele sub stăpânirea bolşevicilor sovietici.
La una din colinde ce se voia a fi o sorcovă, din trăistuţele purtate pe după gât, frumoasele române ucrainene au aruncat cu bomboane, multe bomboane care i-au strâns ciopor pe platou copii aflaţi cu părinţii pentru a le culege. Gestul a surprins inclusiv pe reprezentanţii veniţi de la Botoşani, autorităţi şi politicieni, care n-au ştiut cum să reacţioneze.
A urmat o urătură plină de simţăminte patriotice. Din versurile urăturii au străbătut adânci trăiri de durere a celor care vieţuiesc departe de Ţara Mamă dar şi fermitatea lor de a lupta cu autorităţile străine de a-şi păstra limba, portul şi obiceiurile. Românii aceştia au un dor de ţară pe care noi nu-l putem înţelege pentru că n-am trecut şi nu trecem prin ce-au trecut şi trec ei.
După Grupul Armonia a urmat corul Dragoş Vodă venit chiar din capitala regiunii, adică de la Cernăuţi. Şi colindele acestui cor au fost deosebite iar interpretarea s-a făcut cu multă dăruire artistică deşi corul este format din amatori. N-a lipsit din program cuvenita urătură patriotică. Urătorul s-a emoţionat la un moment dat atât de puternic încât n-a mai reuşit să ducă urătura până la capăt fiind oprit de nodul din gât şi lacrimile din ochi.
O altă surpriză a oferit-o un grup de căiuţi veniţi din localitatea Draniţa (foto), raionul Noua Suliţă, localitate aflată în graniţă cu Republica Moldova şi peste apa Prutului de oraşul românesc Darabani. Căiuţii au avut o prezentare care a creat vii dispute. Modul în care au fost echipaţi jucătorii de căiuţi aducea cu un cal adevărat, împodobirea fiind făcută cu panglici şi franjuri în culori vii.
Dansul căiuţilor, pe linia melodică a Periniţei, a fost şi el unul inedit şi necunoscut pe la noi. L-am întrebat pe un jucător de unde se trage acest obicei de joc al căiuţilor şi mai ales modul în care sunt echipaţi şi mi-a răspuns că aşa se jucau căiuţii în vremurile când Bucovina se afla sun stăpânire austriacă şi că ei păstrează obiceiul din vremuri de demult.
Ce s-a întâmplat duminică 27 decembrie, la Coţuşca a fost un eveniment unic pentru cultura judeţului nostru şi care onorează şi atrage respect autorităţilor locale, respectiv Consiliul Local şi Primăria. Primarul Dan Vezeteu a lansat o provocare autorităţilor culturale judeţene care numai nu reuşesc să iasă din tiparele proletcultismului şi să creeze cadrul necesar punerii în valoare a neasemuitelor frumuseţi culturale care formează tezaurul cultural botoşănean şi să organizeze evenimente la care să invităm românii trăitori peste graniţă şi vecini nouă care se dovedesc a fi mai buni păstrători ai unor astfel de comori.
