Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Cultură
Infracţiuni
Economic
Fapt divers
Editorial
Sănătate
Administraţie
Social
Sindicate
Ştiri agenţii
Horoscop
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
6723
De la 07 Ianuarie 2003
122866790

Emirul Alcor-ului are califii amnezici

Lichidarea prin jaf şi precupeţii strategiei

  • 1 March 2006, 23:00

Fabrica de izolatori ALCOR Botoşani(foto) a fost înfiinţată în 1978 ca fiind unitate strategică, de interes naţional. În 1999 s-a privatizat, pachetul de acţiuni fiind cumpărat de către Radu Olteanu, om cu multiple afaceri păgubitoare în ţară. Noi am scris despre evoluţia economică a societăţii. Dar, după ce am publicat date despre unele fraude comise pe timpul lichidării fabricii, lichidatorul Gheorghe Agafiţei şi şeful biroului administrativ Mihai Atodiresei au refuzat orice dialog cu noi. Întrebările noastre vizau evenimente concrete. Interlocutorii noştri au evitat discuţiile între şase ochi . Erau conştienţi că nu vor putea minţi, pentru că orice declaraţie am fi verificat-o ulterior. Şi alternativă nu aveau, decât dacă ar fi confirmat tumultul acuzaţiilor care li se aduc de către foşti angajaţi ai firmei. Se spune că la Alcor totul a mers bine cât timp s-au putut „aranja” anumite contracte cu Transelectrica SA, o companie din Constanţa. La ora de faţă, fabrica botoşăneană are de plătit firmei dobrogene o creanţă de 78.473.700 lei. Despre această „colaborare”, alţii spun că ar fi adus fostului patron Olteanu şi acoliţilor săi beneficii de milioane de dolari. Pe povârnişul falimentului, producătorul de izolatori a pornit în 2002. Cauza a fost dezinteresul patronului care a generat acumularea de datorii şi disponibilizarea angajaţilor. Din 2003, director general la firma botoşăneană a fost Merluşca. Acesta, din 2000, era şi directorul comercial al SC Moldavia SRL Oradea, una din firmele lui Olteanu. Cei doi se cunoşteau din 1991. Din acest motiv toţi au fost convinşi că Merluşca a fost executantul fidel al lui Olteanu în părăduirea societăţii botoşănene. Înainte de 1989, Mihai Atodiresei a fost muncitor. A urmat liceul la seral şi a devenit tehnician, lucrând la aprovizionare. Întâlnirea cu Olteanu i-a adus norocul în poarta ambiţiilor personale. A fost numit director, devenind omul de încredere al lui Olteanu. Atodiresei, cei din anturajul lui spun, a stat vreo doi ani pe la Bucureşti. Acolo s-a ocupat de încheierea compensărilor cu energie electrică la Ministerul Industriilor şi Economiei, prin diferite tertipuri patentate de către Olteanu. Banii obţinuţi din compensări erau predestinaţi unor buzunare, în care oricât ai băga tot goale rămân. Între timp, la Alcor se construia ca pe vremea comunismului, în armonie cu directivele patronului ţepar. Platforme, garduri, clădirea administrativă cu dotări de lux nu au stârnit bănuiala nimănui. Dar la constructorul Condrimex SRL Botoşani se adunau zeci de miliarde de încasat. În acelaşi timp salariile se plăteau cu întârziere de 2-3 luni, iar datoriile la stat, gaz şi Electrica căpătau dimensiuni alarmante, dar nu pentru stafful fabricii. Constructorul era cel mai fericit. Miliardele se vedeau în cifra de afaceri a societăţii Condrimex, căreia i se mai plăteau serviciile şi cu cantităţi enorme de izolatori. Patronul Condrimex era Sorin Vornicu. Soţia acestuia era director la Electrica Botoşani şi astfel se poate explică unde ajungeau izolatorii primiţi de Condrimex. Ulterior, directoarea Vornicu de la Electrica Botoşani a plecat la Bucureşti, tot pe o funcţie de conducere. Merluşca avea şi el partea leului, iar construcţiile de la Alcor au fost devenit aport de capital în numele lui Olteanu. Fără să fi investit ceva cu bani personali. Iar în timp ce Alcor se plângea că nu mai are piaţă de desfacere, cei de la Condrimex vindeau cu succes izolatorii căpătaţi de la producătorul local, prin grija califilor lui Olteanu. După declanşarea procedurii de reorganizare judiciară, lichidator a fost numit Gheorghe Agafiţei. Un muncitor mai guraliv ne-a spus că „întâmplător” Agafiţei este cumătru cu Venedict, unul din cenzorii societăţii. Lichidatorul se cunoştea şi cu Atodiresei, ambii fiind consăteni din Flămânzi. S-a format în felul acesta un cerc aproape perfect: Merluşca, Atodiresei, Agafiţei, Olteanu. Vara anului 2005 a trecut odată cu reorganizarea, iar izolatorii au plecat prin Condrimex. Foarte curioasă a fost amnezia directorului Atodiresei cu privire la relaţiile avute cu Condrimex. Patronul acestei firme, Vornicu, a avut nişte utilaje de prelucrare a lemnului într-o hală din incinta fostelor Uzine Textile. Utilajele au ajuns, la păstrare, în turnul de amestec al fabricii Alcor. Oare Atodiresei să fi uitat şi acest aspect? Cineva a avansat o variantă, oarecum plauzibilă, a acestei lichidări prin jaf dirijat de emirul Olteanu. După vânzarea unora dintre bunurile fabricii se are în vedere vânzarea „în bloc”. Adică se va vinde ceea ce va rămâne intact, pentru că aşa pare să fi fost înţelegerea. ARMAREA este secţia vizată şi ar fi perfectă pentru afacerea Condrimex-ului. Transferul secţiei se va putea face prin compensare cu creanţa uitată a fi declarată la începerea procedurii de faliment la Alcor. În dosarul 104/F/2004, Alcor este înregistrată cu o datorie către Condrimex de 1.269.529.700 lei. Şi în felul acesta Alcor a devenit o afacere profitabilă pentru cineva din domeniul electricităţii. După finalizarea lichidării Alcor-ului, totul se va linişti. Olteanu va rămâne pe la Oradea, dacă nu îl vor sălta cei de la DNA, care l-au ancheta. Merluşca se va retrage, probabil, pe la Comăneşti şi-şi va face, din când în când, monetarul. Atodiresei se va întoarce probabil la Flămânzi. Acolo are o vilă ridicată în perioada „foarte grea” de la Alcor. Cum are fler suficient, probabil că se va apuca de alte afaceri. Cât despre Agafiţei, acesta cu siguranţă va vâna o altă reorganizare, urmând exemplele MOLDOVA, ARMONIA, ARCA, ALCOR. Sau, poate, prietenii de la izolatori vor deveni asociaţi, colaboratori la Condrimex. Oricât am încercat să dăm de sediul firmei Condrimex, ne-a fost imposibil să o găsim. În Pagini Aurii, ediţia 2005 – 2006, Condrimex figurează cu două sedii. În Primăverii 23 nu am găsit nici urmă de firmă şi nici familia Vornicu. Pe strada Iuliu Maniu numărul 29, a doua adresă falsă, am găsit doar o casă elegantă, în construcţie. În curte se putea constata că nu călcase picior de om cel puţin de anul trecut. Să fie casa tot o investiţie a lui Vornicu? Nu ştim încă. În tabelul creanţelor împotriva ALCOR, întocmit la data de 14 decembrie anul trecut, în dreptul societăţii Condrimex am găsit o altă adresă. La numărul 54 din strada Petru Rareş ne-a întâmpinat o bătrânică, într-o casă la fel de … venerabilă. Nu a auzit niciodată de Vornicu sau Condrimex. Să fie aceasta o firmă fantomă, sau semi-abandonată odată sforile trase pe la Bucureşti? Va rămâne, de asemenea, o enigmă. Nu vom putea înţelege, după dezvăluirile noastre, nici de ce creditorii şi judecătorul sindic nu intervin pentru a face schimbările de rigoare, mai ales că statul are de recuperat cea mai mare sumă, 36.809.244.400 lei reprezentând datoria Alcor către Administraţia Finanţelor Publice Botoşani. (Marian MOROŞAN)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Horoscop
Noi acte de violenţă într-o şcoală botoşăneană
Poliţia comunitară se naşte în prima zi a primăverii
Îngropaţi în zăpadă cu viceprimarul Ghiorghiţă
Realizări notabile pentru Centrul de Creaţie
Zile grele pentru piraţii auto din Dorohoi
Cazuri de hepatită la o şcoală din Dorohoi
Alianţa DA – neutralizator pentru urmăriţii penal
Ioan Rotundu
Birou de colaborare transfrontalieră Botoşani - Edineţ
Proiectul de stemă a judeţului riscă să fie respins
Judeţul Botoşani va primi asistenţă tehnică prin programul ISPA
Epuraş a fost înscăunat oficial director
Târgul Pieltex la a XV-a ediţie
Confiscări de ţigări şi alcool de zeci de milioane lei
Activitatea de expertiză judiciară de la Tribunalul Botoşani
Volum mare la instanţele din Botoşani
Deschiderea acţiunii judecătoreşti de către SIP
Tradiţiile lunii martie – o binecuvântare pentru florărese
Zăpada nu prezintă o problemă pentru Autogară
Românul şi alte vremuri
Elevii şi tradiţiile populare
Banii pentru utilaje agricole rămaşi încă nefolosiţi
Alertaţi de întoarcerea iernii
Comentariu la comentarii (XXXV)
Avocatul Ciobanu susţine că procurorii şi-au depăşit competenţele
Declinul stângii a fost determinat de compromiterea morală a PSD
Se speră ca legea lustraţiei să aducă o reparaţie morală societăţii româneşti
Curtea Constituţională a primit sesizarea referitoare la statutul parlamentarilor
Fundaţia Sarmisegetuza cere dărâmarea bustului lui Albert Wass
Columbofilii sunt obligaţi să ţină porumbeii închişi
Macovei recunoaşte că nu are o relaţie profesională fericită cu Botoş
MIE, îngrijorat de dificultăţile întâmpinate de legile integrării în Parlament
Traian Băsescu să ia atitudine publică împotriva ministrului educaţiei
Modificarea Legii societăţilor comerciale
Deodorantele pot determina apariţia cancerului mamar
Telefon mobil cu recunoaştere facială şi planetarium
Relansarea stângii româneşti nu poate fi discutată doar de PSD şi Petre Roman
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog