Vreme de trei zile, la Botoşani, s-a desfăşurat Simpozionul Naţional de Istorie Masonică, ediţia a V-a Au participat masoni de la Orientul a 19 judeţe şi capitala Bucureşti.. Comitetul de primire a împărţit fraţilor participanţi mape de lucru în care, pe lângă programul simpozionului, s-au pus şi materiale publicitare referitoare la judeţul Botoşani. S-a mai distribuit câte un CD cu imagini filmate în judeţ despre tradiţiile noastre culturale, CD însoţit de un album color extrem de bine realizat grafic cu fotografii ale principalelor obiective turistice ce pot fi vizitate în Botoşani, Dorohoi şi judeţ.
De asemenea, fiecare participant a primit un volum cu lucrările prezentate la ediţia de anul trecut. Păcat că cei de la Memorialul „Mihai Eminescu” n-au fost interesaţi ca în mape să fie puse şi pliante publicitare cu activităţile lor de la Ipoteşti. Nu i-ar fi costat nimic şi ar fi fost un bun prilej să fie cunoscuţi în ţară.
Simpozionul a debutat vineri, 18 iunie, cu participarea tuturor celor prezenţi la spectacolul dat de actorii Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani cu piesa, nici că se putea ceva mai nimerit, „Farmazonul din Hîrlău”. Piesa a fost bine primită, chiar dacă au fost voci care au reproşat regizorului faptul că n-a păstrat atmosfera de epocă şi a introdus prea multe elemente de modernism.
După spectacol a urmat o agapă frăţească la Restaurantul „Rapsodia”, ocazie cu care cei veniţi pentru prima dată la Botoşani au socializat cu fraţii lor din celelalte regiuni ale ţării.
Un simpozion de înaltă ţinută ştiinţifică
Punctul forte al Simpozionului s-a desfăşurat în ziua de sâmbătă, 19 iunie, la Sala „Alexandru Ulici” a Memorialului „Mihai Eminescu” din Ipoteşti, care a fost închiriată în urmă cu ceva timp. Prima parte a simpozionului a constat în prezentarea de planşe despre perioada premergătoare unirii Principatelor Române de la 1859, fiind evocate personalităţile de seamă ale vremii şi care au aparţinut Ordinului masonic precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alexandri, Grigori Cuza, unchiul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, masonii botoşăneni Scarlat Vârnav, Dimitrie Rallet etc. Subsemnatul am prezentat o planşă cuprinzând informaţii inedite privind activitatea Comitetului de unire din Botoşani, cu referire la perioada anului 1957, lucrarea fiind apreciată pentru noutatea informaţiilor cuprinse.
Partea a doua a constat într-o masă rotundă la care au participat la dezbateri editori şi autori de reviste şi carte masonică. S-au purtat discuţii pe seama publicaţiilor masonice din ţară, care nu numai că au crescut la număr, dar sunt concepute pentru a fi distribuite şi persoanelor din afara Ordinului.
Moderatorul Simpozionului, un reputat istoric şi profesor universitar totodată, care a moderat şi Simpozionul de la Hunedoara, ce a avut loc la sfârşitul lunii mai, a calificat lucrările de la Botoşani ca fiind #un simpozion de înalţă ţinută ştiinţifică” nes superior ediţiilor anterioare.
Reprezentanţii Orientului Sighişoara şi Mediaş, care au venit pentru prima dată în viaţa lor la Botoşani, au ţinut să ne împărtăşească opiniile lor despre oraşul nostru, declarându-se încântaţi de frumuseţea zonei Pieţei Revoluţiei, a Pietonalului Unirii, a parcului Eminescu.
O încărcătură emoţională aparte a produs-o prezenţa lor la Ipoteşti, neaşteptându-se că lucrările Simpozionului se vor desfăşura în spaţiul unde s-a născut şi a copilărit cel mai mare poet al românilor.
Lacrimile unui mason englez
La lucrările Simpozionului a participat şi masonul englez de prim rang Robert Syle (foto). Este a doua sa prezenţă consecutivă la Botoşani. Anul trecut a participat pentru prima oară, venind din Grecia. Anul acesta şi-a întrerupt misiunea din Malta numai pentru a fi prezent la lucrările Simpozionului Masonic de la Botoşani.
La ediţia de anul trecut, directorul Memorialului de atunci, dr. cercetător eminescolog Valentin Coşereanu i-a prezentat lui Syle un reportaj cu „Ruga” lui Eminescu în limba engleză şi chiar i-a dăruit un CD. Ei bine, ajuns în Anglia, Syle s-a lăudat către fraţii din templul său din Londra că a descoperit în România un poet excepţional. Mai mult, a căutat pe Internet şi a găsit un site cuprinzând poeziile lui Eminescu traduse în engleză. Potrivit mărturiei sale, de atunci, preia de pe acel site câte o poezie eminesciană şi o postează pe site-ul său.
Robert Syle, cu lacrimi în ochi, a declarat asistenţei că s-a îndrăgostit de poezia lui Eminescu, de armonia versurilor, de sensibilitatea sufletească a poetului, de modul său misterios în care a cântat dragostea, de excepţionala sa înţelegere a unor dispute filozofice ale vremii pe care le-a imortalizat în versuri, dându-le un sens nou, surprinzător de inteligent.
Şi Robert, căruia i s-a tradus integral lucrările prezentate, a apreciat efortul maeştrilor de a continua să şlefuiască piatra prin autoperfecţionare. Mare i-a fost şi surpriza să constate că în Loja de la Orientul Botoşani trudesc la şlefuitul petrei şi doi studenţi, care i-au vorbit într-o engleză fluentă şi aproape perfectă.
Masa de prânz din ziua de sâmbătă a fost pregătiră la Popasul Cucorăni. Când în sală şi-au făcut prezenţa formaţia de muzică şi dansuri populare „Mugurelul” de la Dorohoi, coordonată de prof. Marcel Dupu, angajată să prezinte un spectacol folcloric reprezentativ pentru zona Botoşanilor, Robert Syle, care înainte de a fi pensionar a fost profesor de muzică la un Colegiu din Londra, s-a arătat entuziasmat. I-au plăcut costumele populare, talentul vocal şi instrumental al acestor copii, suita de dansuri ale dansatorilor de la Ansamblul „Mărgineanca”
Syle a plecat de la Botoşani spre Tanzania, unde are o nouă misiune. Dar a promis că va fi prezent şi la anul, pentru că îi place la Botoşani. Ar fi vrut să-l întâlnească pe Coşereanu, să-i mulţumească pentru că i l-a „prezentat” pe Eminescu. Nu i s-a mai explicat că cel dorit să-l revadă nu mai este ce-a fost. Nu se cuvenea să afle şi englezul despre cum politicul tratează pe la noi valorile adevărate .
Ioan Rotundu – Va urma