Petru Butacu a fost, până la 1 septembrie, angajat în cadrul Băncii Centrale Cooperatiste Creditcoop – Agenţia Botoşani. A fost, pentru că începând cu 1 septembrie a.c. i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă. Practic, Butacu şi-a desfăşurat activitatea mai mulţi ani la rând în cadrul Cooperativei de credit Ungureni, dar transformările pe care le-a suferit sistemul cooperaţiei de credit din România a făcut ca în final unitatea sa să fie arondată celei din Ştefăneşti.
Cum s-a ajuns ca Agenţia cooperativelor de credit Botoşani să ia decizia desfacerii disciplinare a contractului de muncă? Răspunsul l-a întrebare este unul complicat şi, cu toată strădania noastră, n-am reuşit să descâlcim în totalitate iţele acestui caz.
În urmă cu vreo doi ani, la unitatea din Ugureni s-a descoperit o fraudă de peste un miliard de lei. Surse din cadrul sistemului cooperativelor de credit din judeţ susţin că paguba ar fi de câteva miliarde de lei vechi. Miercuri, noi ne-am deplasat la locuinţa lui Petru Butacu din Ungureni pentru a sta de vorbă şi obţine informaţii precise asupra celor întâmplate.
„Nu sunt pregătit să vă declar nimic. Sunt un om nenorocit. M-au nenorocit soţii Redeş, care m-au pus să plătesc o pagubă care n-am produs-o eu. Inspectorii lor, care an de an au efectuat verificări şi n-au descoperit furtul n-au fost traşi la răspundere. Doar eu am fost declarat ţap ispăşitor” – a fost declaraţia lui Butacu. Să explicăm această declaraţie telegrafică.
După 1990, în fruntea cooperaţiei de credit din judeţ a fost numită Rodica Redeş, fostă şef birou oficiu de calcul la fostul UJCC Botoşani. Soţul, său, Ioan Redeş, fost informatician pe la Electocontact Botoşani lucra în acea perioadă ca şef serviciu creditare la Bankcoop Botoşani. Când Bankcoop a dat faliment, ca mulţi foşti lucrători de la Electrocontact, primarul Egner l-a luat pe Redeş la primărie, să se ocupe de partea de informatizare. Leafa de bugetar nu s-a potrivit cu nivelul de viaţă cu care se obişnuise familia Redeş. Cum, necum s-a ajuns la situaţia ca Ioan Redeş să ia locul soţiei, adică să ajungă şeful Agenţiei judeţene a cooperativelor de credit. Soţia sa a trecut preşedinte al Cooperativei de credit „Răscoala” Botoşani.
Vechii lucrători din cooperaţia de credit au fost eliminaţi rând pe rând, iar familia Redeş a adus oameni noi. Pe seama acestor schimbă se fac multe aluzii, respectiv angajări privilegiate şi taxate, dar nimeni n-a prezentat vreo dovadă, aşa că le tratăm ca pure speculaţii.
În cazul lui Butacu de la Ungureni, legea permite conducerii unităţii ca, în condiţiile când sunt elemente juridice doveditoare, şeful să răspundă în solidar pentru paguba produsă de subaltern. Ori, Butacu, a fost atras în răspundere materială pentru furturile efectuate de către un casier.
„Ioan Rdeş m-a ameninţat în fel şi chip. Eu ştiu multe despre el şi implicaţiile sale în furturile din judeţ. De aceea am primit ameninţări cu moartea. O maşină a încercat să mă calce, la Săveni nişte ţigani au vrut să mă înjunghie” – ne-a mai relatat Butacu. Ca să-şi salveze averea, ce urma a fi sechestrată, Butacu a uzat de o şmecherie juridică mai veche. Şi-a făcut casa şi pământul vândut, iar acum poate dovedi oricui că stă cu chirie în propria casă.
Pe această filieră de jefuire a cooperaţiei de credit este implicat şi Ioan Adrian Morar – preşedintele Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP, susţine Butacu. Înainte de a i se desface contractul de muncă, Butacu a avut o discuţie foarte aprinsă cu acest Morar, în sensul că Butacu a cerut ca pentru paguba de la Ungureni să răspundă şi inspectorii care au făcut verificări, şi Redeş ca şef la nivel de judeţ, care n-a lua nici o măsură cu acei inspectori legaţi la ochi. Finalul acestei discuţii pare să se fi concretizat în desfacerea disciplinară a contractului de muncă lui Butacu.
Readucem în actualitate faptul că în cooperaţia de credit din judeţul nostru, în ultimii patru ani, perioadă ce coincide cu numirea în funcţie, sau mai bine zis redistribuirea pe funcţii a soţilor Redeş, s-au produs mai multe pagube importante.
O pagubă, estimato tot la un miliard de lei, a fost produsă la fosta Cooperativa de credit Dobârceni, tot de către un casier, dar cu implicaţiile contabilei şefe Ioana Bunduc. Şi atunci, în ancheta noastră, a fost rostit numele soţilor Redeş. Imediat ce paguba a fost descoperită, Bunduc a fugit în Italia. Soţul său (foto) ne-a râs în nas şi ne-a spus „Mergeţi la Redeş de la Botoşani. El ştie cine a luat banii”. Din nou s-a invocat incompetenţa inspectorilor care au făcut verificările şi n-au descoperit furtul din fază incipientă.
O altă pagubă estimată la aproape două miliarde de lei a avut loc a fosta Cooperativă de Credit Darabani. Din nou s-a invocat numele soţilor Redeş şi aceloraşi inspectori ce-au controlat unitatea, fără a sesiza sustragerile de bani. Şi la Rădăuţi Prut s-a furat, tot în jurul unui miliard. Fosta casieră, care a fraudat cooperativa, a fugit în străinătate. Acum, Silvica, cu părul vopsit în negru, poate fi văzută prin Botoşani.
În toate cazurile, paguba produsă nu s-a recuperat, sau s-a recuperat în procente nesemnificative. Miliardele furate au fost suportate din veniturile cooperativelor, furturile diminuând dividendele cuvenite membrilor cooperatori care au depus fond social. Interesant este că de la Bucureşti nu s-a aprofundat situaţia şi n-au ridicat vreun un semn de întrebare privind competenţa inspectorilor şi a şefilor de la judeţ. Poate că explicaţia vine chiar de la Butacu.
„Acest Morar, cât a fost contabil şef la Centrala din Bucureşti, a depus banii membrilor cooperatori la FNI şi i-a pierdut. N-a răspuns pentru fapta sa că –a avut cine să-l tragă la răspundere” este de părere Butacu. Ancheta noastră a mai reliefat că tatăl lui Morar, om la peste 70 de ani, a fondat Cooperativa de credit Albina, unitate devenită concurentă Credicoop-ului. Morar, ca preşedinte al Credicoop era incompatibil, dar n-a interesat pe nimeni situaţia creată.
Puţinii lucrători din sistemul cooperaţiei de credit care au mai rămas prin judeţ sunt de părere că reţeaua cooperaţiei de credit este pregătită de Morar pentru a ajunge pe mâna unor bancheri.
Despre situaţia de la Ungureni a aflat şi Dan Diaconescu. Un trimis al său l-a contactat pe Bunduc şi i-a oferit suma de 100 milioane lei vechi pe ora de emisie, numai să prezinte întreaga afacere la OTV.
„Am spus. Nu sunt pregătit pentru a face dezvăluirile. Am suferit un infarct şi am probleme cu inima. Dar dacă mă decid să dezvăluit totul, vă caut” – ne-a promis Petru Butacu. (Ioan Rotundu)