Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Infracţiuni
Anunţuri
Fapt divers
Editorial
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Reportaje
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
15337
De la 07 Ianuarie 2003
122875404

Botoşani: Drame umane pentru care Aurora Bujeniţă se roagă să nu se mai repete

  • Ioan Rotundu
  • 6 March 2015, 23:00

Despre drama trăită de românca ucraineană Aurora Bujeniţă din comuna Mahala, Raionul Noua Suliţă, Regiunea Cernăuţi – Ucraina doar am amintit în Jurnalul. De această dată vin cu un reportaj mai amplu despre drama vieţii sale consumată între anii 1941 – 1947.
În noaptea de 6/7 februarie 1941, Sauciuc, tatăl Aurorei, împreună cu alţi 400 de tineri români au încercat să treacă graniţa din zona Bucovinei ocupată de trupele sovietice în România. Zona de trecere aleasă a fost localitatea Lunca de pe Prut. Numai că grănicerii sovietici i-au aşteptat şi i-au mitraliat. Din cei 400 de tineri, doar 57 au reuşit să treacă în România, restul fiind împuşcaţi. Tatăl Aurorei a fost ajutat de un tânăr, Mihai Crăiuţ, care i-a întins mâna şi l-a ajutat să treacă malul râului.
Ca răzbunare, miliţia sovietică şi ostaşii au început a aduna rudele celor morţi sau trecuţi în România pentru a fi judecaţi ca „trădători ai norodului”.
Venită la un simpozion de comemorare istorică a Masacrului de la Lunca, simpozion organizat de Primăria Hudeşti, Aurora Bujeniţă, acum la vârsta de 79 de ani, a povestit prin ce-a trecut în acei ani tulburi de război. Într-o noapte, miliţia şi ostaşii sovietici au năvălit în casa lor şi i-au sculat din somn, somându-i să iasă la poartă unde-i aştepta o maşină. Bunica, sora mamei sale, mama, ea la vârsta de 4 ani şi fratele sub un an au fost urcaţi în maşină şi deportaţi în Siberia, undeva aproape de Peninsula Kamceatka, pe râul Piciora.
Drumul a durat o lună de zile şi a fost un chin greu de imaginat. Urcaţi în vagoane de vită, înghesuiţi,, românii mureau pe capete. Cei care supravieţuiau sufereau de o foame şi o sete cumplite. Li se dădea zilnic câte o bucată de pâine neagră şi peşte mărunt sărat numit de Aurora „tiulică”. Apă numai o găleată pe zi de vagon. Când se aducea găleata, se îngrămădeau toţi iar cei mai slabi de cele mai milte ori nu apucau să mai bea apă. Peştele sărat le făcea chinul setei şi mai greu de suportat.
Când treceau prin zone de ploaie, mama Aurorei scotea mâna pe geam şi aduna în pumn apa murdară care curgea de pe acoperişul vagonului şi-i dădea să bea. Pentru că nu avea mâncare, nu avea nici piept să-i dea fratelui mai mic. Bunica sa luase la plecare nişte boabe de struguri uscate iar mama dădea fratelui câte o bobiţă să sugă pentru a-i amăgi foamea. Aurora primea „făină de păpuşoi” pe care o mânca crudă.
După o lună, când au ajuns la râul Piciora, au fost puşi în genunchi şi inventariaţi. Erau 350 de familii. Au fost înghesuiţi într-o magazie iar a doua zi mamele au fost scoase la tăiat copaci cu ferestrăul sau toporul, lucru foarte greu pentru o femeie şi mai ales că ei erau obişnuiţi cu munca câmpului. Pentru o zi de muncă primeau 400 g de pâine de familie. Seara, când mama venea de la lucru, Aurora şi fratele său stăteau cu ochii ţintă la mama să le rupă din pâinea adusă şi să le dea să mănânce. Mama sa era mai mult înfometată pentru că le dădea lor să mănânce.
Apă beau din mlaştină. Păduchii, ploşniţele şi ţânţarii erau duşmani aprigi. Apa proastă, insectele, generau boli iar dizenteria secera câte 5-6 români pe zi. Erau îngropaţi în gropi comune fără preot, fără cruce. Vara dura trei luni de zile iar restul era iarnă. Frigulera cumplit şi făcea ravagii. Corbii îngheţau în zbor şi cădeau la pământ. Copii alergau şi-i recuperau pentru a-i mânca aşa cruzi.

Româncele compuseseră şi un cântec:
La Piciora tarei-i bine,
Cine merge nu nai vine.
Pe Picioara apa-i bună
Nu trăieşti mai mult de-o lună!

Apoi mama sa a fost mutată la recuperat buturugi din râu. Aşa a descoperit că în râu era peşte mărunt. După orele de muncă îi prindea cu pestelca şi-i aducea la copii care-i mâncau cruzi.

Aşa au supravieţuit 6 ani de zile, cât le-a fost condamnarea. După 6 ani, în 5 ianuarie 1947, au primit actele şi dreptul de a se întoarce acasă. Drumul a durat tot o lună de zile. În dimineaţa zilei de 2 februarie 1947, Aurora, acum la vârsta de 9 ani şi fratele său de 7 ani au ajuns acasă. Care casă? Torul era devastat, furat de ruşii aduşi în locul celor deportaţi. Au luat viaţa de la capăt, mai alese că s-a întors şi tatăl lor care ispăşise o condamnare tot de 6 ani închisoare la Harkov. Deşi trecut în România, a auzit că ai săi au fost deportaţi în Siberia. S-a întors acasă, dar a fost prins de miliţia sovietică şi condamnat tot la 6 ani închisoare ca „trădător al norodului”
Aurora Bujeniţă şi-a încheiat la Hudeşti povestea vieţii copilăriei sale cu rugămintea „Să dea Dumnezeu minte împăraţilor şi prezidenţilor şi să facă pace. Nu mai vreau acest război ca oamenii să sufere din nou de foame şi sete”


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Reţeta zilei: Rulouri de muşchi cu jambon
Bancul zilei: Of, iar soacra!…
Horoscopul zilei
Gigi Becali ar putea fi eliberat. Instanta a admis cererea de liberare conditionata
O femeie paralizata a pilotat un avion militar
intr-un simulator de zbor, folosindu-se doar de puterea mintii
Victor Ponta va fi audiat la Inalta Curte pe 11 martie in dosarul "Referendumul"
Statul Islamic distruge cu buldozerele fosta capitala asiriana Nimrud
bijuteria arheologica din nordul Irakului
Prognoza meteo in weekend
Opozantul rus Alexei Navalnii a iesit din inchisoare si promite ca va continua lupta impotriva lui Putin
Ministrul de externe Steinmeier viziteaza luni Romania
unde va primi titlul de cetatean de onoare al Sibiului
Franta: Fostul ministru de interne al lui Sarkozy, Claude Gueant, a fost arestat preventiv
Cum au lasat hotii pe butuci autoturismul de lux al unui director de institutie publica
O nouă ticăloşie electorală marca PSD
Ioan Rotundu
Lumea lu' Rotundu: Duelul primarilor
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog