Constantin Huştiuc şi Marcel Panţiru au lucrat mai mulţi ani în legumicultură prin Germania. Au strâns ceva bani şi s-au asociat ca să pună bazele unei microferme de cultivat căpşuni. Primul an de producţie a fost în 2014 când au recoltat vreo 3 tone de. Mulţumitor au spus ei bucuroşi că şi-au recuperat o parte din investiţia care se ridică la peste 6 mii de euro.
Căpşunii cultivaţi sunt un soi adus din Germania şi costă 15 eurocenţi bucata de sămânţă, pentru că se vinde la bucată şi nu la kilogram. Dacă anul trecut au cultivat o suprafaţă de 50 de ari, pentru acest an au extins suprafaţa la 90 de ari. Producţia este frumoasă pentru că au asigurat toate condiţiile ca plantele să se dezvolte normal. Irigaţia o asigură cu apă din râul Miletin care le trece pe la capăt de grădină şi de unde cu ajutorul unei motopompe o aspiră şi o împrăştie pe cultură.
Terenul îl îngraşă cu bălegar de oaie pentru că este cel mai potrivit acestor culturi iar planta se hrăneşte sănătos. Combaterea dăunătorilor se face numai când planta este la început de vegetaţie şi până când dă în floare. Din momentul înfloririi nu se mai aplică nici un fel de tratament, astfel că fructul este considerat unul ecologic. Printre rândurile cu plante au presărat paie de grâu tocate mărunt pentru ca ploile sau apa de irigaţie să nu stropească fructul cu pământ.
Fructele sunt mari, frumoase şi au aroma specifică fructului de căpşune de câmp numit de către noi fragi. Căpşunele sunt pretabile pentru făcut dulceaţă sau gem şi păstrează mirosul şi aroma fructelor chiar şi după tratamentul termic.
Problema cea mai a acestor doi asociaţi este valorificarea producţiei. Deocamdată cea mai mare vânzare o fac prin expunere la poarta casei pentru a atrage atenţia trecătorilor de pe drumul european Tg. Frumos Suceava. Căpşunele sunt expuse în caşerole de câte jumătate de kg dar se vând şi în pungi de plastic la cântar.
O parte din producţie, dar încă redusă cantitativ o vând şi la intermediarii de pe piaţa din Botoşani. Din nefericire pentru ei şi ceilalţi cultivatori de căpşuni, că în Copălău mai sunt astfel de cultivatori, fructele lor nu sunt acceptate de către hiper şi supermarketuri pentru că fiind naturale, adică nemodificate genetic, durata de păstrare de la recoltare este de numai câteva a zile.
Speranţele lcelor doi asociaţi dar şi a celorlalţi cultivatori de legume şi fructe din zona Copălău, Flămânzi, Frumuşica sunt legate de Titel Arhip, preşedintele Cooperativei de Fructe şi Legume Frumuşica.
Cu vreo 4 ani în urmă, Titel Arhip a înfiinţat la Frumuşica o cooperativă în care se pot asocial producătorii individuali. A fost greu pentru început. Producătorii nu pricepeau de ce s-ar asocia în cooperativa lui Arhip ca să-şi poată vine producţia. Cu timpul şi-au dat seama că prin asocierea mai multor producători se adună cantităţi mai mari de produse care pot fi livrate engros la beneficiarii care nu se încurcă cu cantităţi mici.
Acum cooperativa lui Arhip are câteva sute de asociaţi răspândiţi pe raza a 6 judeţe din Moldova iar activitatea a devenit una căutată de producătorii individuali. Prin cooperativă ei îşi pot face cunoscute produsele şli pe pieţe din afara judeţului, dar ce este cel mai important se pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea de activităţi productive, pot încheia contracte de prelucrătorii de legume şi fructe, pot câştiga un ban grămadă din care să înţeleagă ceva şi nu cu ţârâita prin vânzare stradală.
Numai că la cooperativa lui Arhip au apărut probleme. Câtă vreme cooperativa nu era privită cu ochi buni şi nici acceptată de producători, cei aleşi în conducere nu s-au înghesuit să atragă asociaţi, lăsând toată această muncă pe seama lui Arhip. Acum, că activitatea te pusă pe direcţie, unii membri din conducere vor să-i ia lui Arhip funcţia de preşedinte şi să-l elimine. În acest scop s-au şi întrunit într-o şedinţă numai că au fost informaţi că preşedintele cooperativei nu poate fi înlocuit sau demis din funcţie decât numai de adunarea generală.
Mai mult, cei care râvnesc la funcţia lui Arhip au la rândul lor afaceri care intră în conflict de interese cu cea a cooperativei. De ce ar vrea ei să pună mâna pe conducerea cooperativei? Simplu, s-o blocheze în activitate pentru că le-a devenit o concurenţă serioasă. Iată cum la noi când ceva merge bine, când cineva reuşeşte să pună pe picioare o afacere prosperă, apar doi, trei sau mai mulţi care să-i pună piedică. Acesta-i şi principalul motiv pentru care pe raza judeţului Botoşani afacerile prospere sunt foarte puţine iar investitorii din afara judeţului nu vor să se încurce cu cei care n-au darul muncii dar au darul de a sabota munca celorlalţi.