Cine l-a furat pe Domnul Trandafir?

Ce am putut constata în aceste zile că se petrece prin învăţământul botoşănean m-a cutremurat. Nu ştiu ca educaţia botoşăneană să fi trecut vreodată printr-o astfel de situaţie din perioada postdecembristă de până acum.
Profesorii mai vechi, aflaţi în prag de pensie, trec, la rândul lor, printr-o umilinţă profesională cum nu şi-au imaginat vreodată. Cariera lor de o viaţă, sufletul pus în educaţia generaţiilor de copii, este acum batjocorită de la cel mai înalt nivel: Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani. Unii dintre ei, debusolaţi şi stresaţi de ce li se întâmplă, au la ore izbucniri nervoase şi se răzbună pe elevi.
Am încercat să aflu cauzele acestei degringolade care a bulversat întreg sistemul de învăţământ botoşănean. Mai toţi mi-au spus că este greu ca după zeci de ani de catedră când ţi-ai făcut meseria cu dragoste şi pasiune să te trezeşti că cel mai slab pregătit coleg al tău a fost pus şef şi-ţi dă ordine cum să-ţi faci treaba. Este greu să intri în cancelarie şi să araţi respect noului director, un tânăr ce a absolvit facultatea fără să înveţe prea mult dar care are sprijin politic sau este fiul cuiva influent. Este greu să intri la ore când ştii că cel care a fost numit „de sus” să te conducă habar nu are ce muncă vei desfăşura tu cu elevii din bănci.
Trebuie să le dau dreptate, căci faptele din teren vorbesc pentru ei. Am să încep prin a reitera din nou situaţia de la Şcoala Drăguşeni. Învăţătoare cu grade didactice luate prin influenţa banului, Daniela Nechita a fost pusă director numai pentru că soţul ei este primar PSD iar şeful IŞJ Botoşani, Mihaela Huncă este şi şeful său politic. Cum şi-a putut imagina şefa IŞJ că o învăţătoare poate trage la răspundere profesională pe un profesor cu experienţă, că-i poate face evaluarea muncii şi că va şti cum să-i recompenseze eforul educativ? Nu şi-a imaginat nimic Huncă, pentru că ea este din aceeaşi plămădeală cu Daniela Nechita.
Ca director, Daniela Nechita a n-a făcut decât să alimenteze dezamăgirea celor competenţi la catedră şi să încurajeze pe cei de teapa sa. Apropo, dacă soţul său nu era primar, se mai crea în satul Sarata o funcţie de educatoare pentru numai 45 copii? Şi funcţia s-a creat pentru cumnata viceprimarului Cobuz, şi el stâlp de nădejde al PSD.
La Liceul Săveni, prin mai acest an, profesoara de engleză a pedepsit clasa să stea toată ora în picioare. O elevă a leşinat. Profesoara a decretat că este epileptică, de aceea a leşinat. Mama profesoarei este secretară la Liceul Pedagogic Botoşani şi în bune relaţii cu familia Huncă. Nu s-a făcut nici o anchetă legată de abuzul său de a aplica pedepse colective şi mai ales de ordin fizic.
La Şcoala din Plopenii Mari, profesorul de matematică Batâr, fost primar al comunei Ungureni şi fost director de şcoală, nu se poate stăpâni să nu lovească copii, să-i pedepsească în fel şi chip. Actualul primar Ilie Ivanache cunoaşte situaţia dar nu el poate decide asupra comportamentului profesorului la catedră.
Tot în comuna Ungureni, în cele două sate Călugăreni, Nou şi Vechi, un alt profesor bate elevii. Părinţii s-au revoltat şi au cerut celor de la IŞJ o anchetă şi să le aducă alt profesor. Reclamaţia lor a rămas nerezolvată. Huncă, de pe scaunul de inspector general, vede altfel problema. Profesorul este şi el membru PSD, iar dacă mai dă cu pumnul sau palma, cum face şi primarul Nechita de la Drăguşleni, prinde bine la educaţie. Amintesc botoşănenilor că Huncă a ajuns şefă la IŞJ venind de la Liceul Sportiv, unde elevii au alt comportament şi altfel învaţă.
La Şcoala Văculeşti sunt alte probleme cu directorul. Numai că aici şi primarul Sorin Gânga, şi directorul sunt strâns uniţi sub steagul PSD şi ţiut cu străşnicie tot mai sus de către aceeaşi Huncă.
Şirul exemplelor poate continua dar cred că sunt suficiente argumente care să susţină marea dezamăgire profesională prin care trec profesorii adevăraţi, care şi-au făcut şi îşi fac încă datoria, deşi sunt nevoiţi zilnic să accepte umilinţa incompetenţilor ajunşi şeful lor.
Metaforic vorbind, cineva l-a furat de la catedră pe acel „Domnul Trandafir” descris atât de frumos de Mihail Sadoveanu şi l-a pus în loc pe „Domnul Vucea” al lui Delavrancea. Dar oare metaforic se poate vorbi sau avem în faţă un adevăr? Doamna Huncă, cine l-a furat elevilor pe „Domnul Trandafir”? Sau poate nici nu ştiţi cine este acesta, pentru că nu apare pe listele cu membrii PSD. Părerea mea!