Aproape toţi mi-au confirmat că acest curent există în special în rândul tinerilor dar că în partea de nord a Moldovei el este mai puţin vizibil pentru că zona este puternic influenţată de etnicii ruşi şi ucraineni.
Tot anul trecut, la începutul lunii decembrie, la invitaţia primarului Cătălin Fluture, un grup de reporteri locali, printre care şi subsemnatul, a vizitat oraşul Bălţi, al doilea ca mărime după capitala Chişinău. Cu primarul oraşului Bălţi n-am abordat curentul unionist, numele său de Igor Şeremet făcându-mă să fiu prudent cu o astfel de temă. În schimb, funcţionarul din primărie care ne-a însoţit, moldovean curat, a fost deschis la suflet şi mi-a explicat că zona este una puternic rusificată dar că există şi în Bălţi susţinători ai curentului unionist numai că sunt puţini iar vocea lor se pierde în puternicul curent pro-Rusia.
Sâmbătă am ajuns la Chişinău, ocazie cu care am putut discuta deschis despre curentul unionist cu reprezentanţi de frunte ai culturii şi mass-mediei moldoveneşti. Prof.univ.dr. Vasile Şoimaru este un susţinător al unirii Basarabiei cu România pentru că nu vede alt viitor al Moldovei în condiţiile în care Ucraina, care deşi are mari probleme cu Rusia, priveşte şi spre înglobarea Moldovei pe motiv că sunt mulţi etnici ucraineni în spaţiul dintre Nistru şi Prut.
Cercetătorul istoric Ion Negrei, fost vicepremier al Republicii Moldova, s-a arătat mai ponderat în privinţa unirii şi ar dori mai degrabă o intrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, ceea ce ar însemna tot un fel de unire dar fără a da naştere la contestaţii în plan internaţional sau apă la moară altor curente unioniste care bântuie prin interiorul UE.
Prof. univ, dr. Anatol Petrencu, fost decan al Facultăţii de Istorie, cu studiile efectuate în cea mai mare parte la Moscova, este şi el rezervat în privinţa curentului unionist. Profesorul se întreabă de ce tac politicienii noştri de la Bucureşti şi nu încurajează curentul unionist al tinerilor basarabeni. N-am avut argumente să-l contrazic pentru că are perfectă dreptate. Politicienii noştri de la Bucureşti sunt preocupaţi să-şi rezolve dosarele penale, să se răfuiască cu Koveşi şi şefii serviciilor secrete şi n-au timp de sărbătoarea Centenarului Unirii pe care au abandonat-o pe mâna unor impostori ca şi ei.
Mult mai dinamică a fost discuţia cu realizatorul emisiunii de istorie la radio Vocea Basarabiei, Alecu Reniţă. Acesta , deşi în vârstă, s-a arătat a fi un unionist convins. Mi-a explicat că sunt peste 120 de primării care au semnat, simbolic, un act de unire cu România. Există şi antiunionişti dar că aceştia s-ar afla acum în inferioritate faţă de unionişti pentru că etniile precum ruşii, ucrainenii, găgăuzii din zona Conradului au început să le fie indiferentă Rusia, simţindu-se mai atraşi de Europa.
Numai că, spunea şi Reniţă, Bucureştiul nu are nicio reacţie, nu dă niciun semnal de încurajare a tinerilor din rândul cărora a pornit curentul unionist. Pentru 27 martie, când se împlinesc exact 100 de ani de la unirea Basarabiei cu Regatul României, în Chişinău este anunţat un mare miting. Niciun politician român sau reprezentant guvernamental nu şi-a anunţat participarea. Aşa s-a născut întrebarea lor pentru noi: Voi cum vreţi să sărbătoriţi Centenarul Unirii fără evenimente comune organizate sub egida celor două guverne, al nostru şi al vostru?
Pentru că din discuţia noastră a reieşit că şi guvernul lor este unul dedat actelor de corupţie ca şi al nostru, răspunsul meu la întrebare a fost că sărbătorim Centenarul Unirii în stil românesc, că români suntem şi unii şi alţii!. Iar ruşinea faţă de înaintaşii care au înfăptuit Unirea o vom împărţi frăţeşte.
Am încheiat spunând că dacă la 1918 unirea a înfăptuit-o politicienii, reîntregirea României cu Basarabia o va realiza tinerii de pe ambele maluri ale Prutului. Părerea mea!
Ioan Rotundu
